Acasa Eveniment Când citiți un titlu de genul „conflict între două familii” care s-a lăsat cu spitalizări, nu vă mai gândiți la țigani! Iată, aici, ce fac și romii…

Când citiți un titlu de genul „conflict între două familii” care s-a lăsat cu spitalizări, nu vă mai gândiți la țigani! Iată, aici, ce fac și romii…

10 min read
0
0
245

Două persoane au fost rănite, în urma unui conflict spontan care a izbucnit, marţi seară, într-un cartier al municipiului Ploieşti. Șase persoane au fost duse la audieri.

Polițiștii au fost sesizați, marți, în jurul orei 19.20, cu privire la faptul că, pe Strada Căpșunelor, cartier Bereasca, Ploiești, are loc un conflict spontan între mai multe persoane.

Potrivit Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Prahova, mai multe echipaje de poliţie, jandarmi, precum şi luptători SAS au intervenit pe Strada Căpşunelor, din Ploieşti, pentru a aplana un conflict izbucnit între membrii a două familii care se agresau reciproc, atât verbal, cât şi fizic.

Surse apropiate anchetei au precizat că este vorba despre două familii de romi, iar la faţa locului au fost găsite mai multe obiecte de luptă primitivă, asta o spunem noi, dacă ne gândim la bâte, cuțite, topoare șamd…

Toţi cei implicaţi în eveniment au fost identificaţi, două persoane fiind transportate la spital pentru îngrijiri medicale, iar alte şase au fost duse la audieri.

Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul şi dispunerea de măsuri legale în consecinţă. Zona va fi monitorizată în continuare pentru prevenirea oricăror fapte antisociale, menţionează IJP Prahova.

Pe vremuri, Bereasca era o simplă mahala ca toate celelalte de pe lângă orașele de tradiție din România. O mahala dominată de țigani într-o comunitate în care trăiau și români. Pe parcursul anilor, comunitatea a evoluat. Țiganii au devenit romi, și-au schimbat caii cu motocicletele și căruțele cu BMW-urile. Românii, încet-încet, au ajuns de căruță, devenit nomazi, cum erau țiganii pe vremuri, și au cam părăsit cartierul.

Pentru că e un comunicat al poliției, ne facem datoria să-l publicăm. Nimeni și nimic nu va schimba această etnie cu cetățenie îndoielnică. Adică cea care își recunoaște arborele „ginecologic” doar când are drepturi sau când are de primit și nu face diferența între cetățenie și naționalitate.

Sătui de știrile îmbucurătoare că se bat între ei, considerăm de bun gust să profităm de acest eveniment și să o dăm pe ale noastre:

Bereasca, o zonă situată în estul Ploieştiului, între râul Teleajen şi pârâul Dâmbu, era, la 1830, o moşie a boierului Nicolae Bălăceanu, aflată pe teritoriul comunei Ploieştiori, care avea satele Bereasca de Jos şi Bereasca de Sus. Abia la 1820, după ce s-a luat decizia înfiinţării „Cartierului Demobilizaţilor“, această parte a satului Bereasca a devenit o suburbie, adică un cartier al Ploieştiului.

Numele de „Cartier al Demobilizaţilor“ este pus în legătură cu un fenomen care s-a produs după războiul ruso-turc (1828-1829), când numeroşi bulgari s-au „băjenit“, inclusiv în Ţările Române.

La 12 iulie 1830, 320 de familii (820 de bărbaţi şi 772 de femei), majoritatea din oraşul Sliven au apărut la Călăraşi şi au cerut să se aşeze „la oraşul Ploiesci“. Bulgarii ştiau de Ploieşti, după cum consemnează Ioan Groşescu, pentru că se duceau la târgurile din Gabrovo, Trânovo şi Sliven, unde se întâlneau cu negustori ploieşteni. Au ales Bereasca pentru că, fiind numeroşi şi dorind să rămână împreună, nu erau siguri că vor obţine aprobare să intre în Ploieşti.

În 1830, Obşteasca adunare din Ploieşti le-a aprobat cererea de a-şi întemeia oraş în Bereasca, care ar fi urmat să se numească „Slivinul Nou“.

În 1838 însă, baronul moşiei, Sachelarie, îi pune pe bulgari la clacă, la impozit, în caz contrar îi chinuia sau îi afuma cu ardei iute. Obişnuiţi să fie liberi, acesta fiind şi motivul emigrării la Ploieşti, bulgarii au hotărât să plece. „Au pregătit fuga în aşa fel, încât, în două-trei săptămâni, până în Sf. Gheorghe 1838, oraşul Slivina Nouă a rămas efectiv pustiu. 216 case şi prăvălii, chiar şi biserica au fost demolate bucată cu bucată şi încărcate în căruţe mari, trase de patru cai, au cărat după ei oile, vitele, păsările şi tot calabalâcul. S-au risipit care încotro în ţară. Mulţi, însă, au venit în Ploieşti şi îi vom găsi amestecaţi cu orăşenii, în mahalalele Sf. Ioan, Sfinţii Împăraţi şi, masiv, în Sf. Vineri, unde au întemeiat aşa-zisa Piaţă Sârbească“, relatează Ioan Groşescu episodul demobilizaţilor în „Mahalalele Ploieştilor“.

La distanţă de acele vremuri, Bereasca a rămas, prin poziţionare, dar nu numai, în marginea Ploieştiului. Este un cartier dominat şi împărţit între romi, cu puţine utilităţi şi nevoi mari. Vechile tradiții încă nu au dispărut, așa că  nu trebuie să fiți surprinși de apariţia unui om călare, de căruțele cu marfă sezonieră, de copiii desculţi sau chiar dezbrăcați care bântuie străzile sau de un alai mortuar somptuos, cu cai şi căruţe împodobite, acompaniat de lăutari.

N.R.: Fotografiile sunt cu carater mai mult decât ilustrativ. Chiar cu caracter!

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Eveniment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Primarul comunei Valea Călugărească a decedat azi-noapte

Primarul comunei Valea Călugărească, Vasilică Neacșu, a decedat în noaptea de duminică spr…