Acasa Eveniment Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie

8 min read
0
0
93

Peste 150.000 de români îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. Dintre românii aniversaţi de Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, peste 110.000 sunt bărbaţi, iar circa 40.000 sunt femei.

Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, respectiv 107.506, poartă numele de Ilie, alţi 3.270 – Iliuţă, iar 2.191 – Lică. De asemenea, 278 de bărbaţi se numesc Eliade, 85 – Ilieş şi alţi 15 – Iliuş. Statisticilor puse la dispoziţie de structura specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor, arată că majoritatea femeilor, respectiv, 14.343, poartă numele Ilinca, iar 10.514 – numele Liana. Acestora li se adaugă 5.554 de femei care poartă numele de Lia, 4.658 – Iliana şi alte 1.761 răspund la numele Lica. La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul.

Unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se manâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de “retezatul stupilor”.

Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, cunoscut ca patron spiritual şi protector al aviatorilor români, este şi prilej de omagiere şi aniversare a pionierilor aerului.

Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase superstiţii şi tradiţii.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul.

Sf. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii Ortodoxe Române, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.

O tradiţie românească spune că nu este bine să loveşti două mere între ele pentru că atragi grindina. De asemenea, nu ai voie să consumi mere până la 20 iulie.

În ziua de Sfântul Ilie Tesviteanul, merele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai aşa ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin – Sfântul Prooroc Ilie.

În Panteonul românesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios, din mitologia greacă, şi cu Gebeleizis, din mitologia geto-dacă.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trasnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

În  tradiţia populară, în momentul în care se petrec fenomene meteorologice spectaculoase se spune că, de fapt, Ilie traversează cerul în carul lui de foc pentru a ne ocroti.

Superstiţii de Sfântul Ilie

În ajunul Sfântului Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă.

Dacă în noaptea de Sf. Ilie visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu bărbaţi bătrâni.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

În dimineaşa de Sfântul Ilie, scrie crestinortodox.ro, se culeg plante de leac, în special busuioc, care apoi este pus la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări.

Tot în ziua Sfântului Ilie Tesviteanul, se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duc în 20 iulie busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, după care se întorc acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa o folosesc în scopuri teraputice atunci când copiii lor fac bube în gură.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Eveniment

Lasă un răspuns

Check Also

Familie atacată în gospodărie de un urs

O femeie în vârstă de 52 de ani şi soţul acesteia, de 58 de ani, din satul Plăieţu, comuna…