Acasa Economic Cramele Bolgiu, din Prahova, „cea mai veche afacere de familie din vitivinicultura românească”, în degustare la Ploiești

Cramele Bolgiu, din Prahova, „cea mai veche afacere de familie din vitivinicultura românească”, în degustare la Ploiești

12 min read
0
0
69

Joi, 14 martie 2019, la restaurantul Vienna Cafe din Ploiești (Str Ana Ipătescu nr 3) a avut loc o degustare de noi vinuri de la Cramele Bolgiu din Urlați (Dealu Mare), însoțită și de o prezentare de produse gourment. 

O degustare de vinuri (fie ele și noi) din Dealu Mare la Ploiești n-ar trebui să fie, în mod normal, vreo atracție rarissimă, dar ceea ce o face pe aceasta deosebită este lunga istorie din spatele familiei Bolgiu, de peste 300 de ani în Urlați.

Conform invitației la eveniment, ar fi vorba de „Cea mai veche afacere de familie din vitivinicultura românească”, reprezentând “o tradiție neîntreruptă de peste 300 de ani”.

Noile vinuri de la Cramele Bolgiu

Cei prezenți la acest eveniment au avut posibilitatea de a degusta șapte vinuri noi de la Cramele Bolgiu, din 2 game, respectiv Heritage și Quantum:

Gama Heritage
Feteasca regală 2018, demisec (5 grame rest de zahăr)
Fetească neagră 2017, sec
Merlot & Cabernet franc rose 2018, demisec (tot la limita cu secul) 

Gama Quantum
Chardonnay 2018, sec
Cabernet Franc & Fetească neagră 2018 roze, sec
Cabernet Franc & Cabernet Sauvignon 2017 roșu, sec
Pelin

Istoria familiei Bolgiu în vinurile de Urlați

Potrivit jurnalistului și somelierului Ștefan Teriș, cel care a scris pe larg despre Cramele Bolgiu în 2011, istoria vitivinicolă a familiei Bolgiu în Urlați începe undeva pe la 1690, când logofătul Tache Bolgiu a cumpărat via – direct de la Voievodul Brâncoveanu.

Proprietatea actuală a fost reconstituită de către familia Bolgiu, pas cu pas, pe măsură ce a reintrat în posesia suprafețelor ca urmare a retrocedărilor efectuate după 1990.

Potrivit aceluiași autor, “ceea ce face din Cramele Bolgiu un caz particular este faptul că nu a defrişat viile redobândite, pentru a replanta vie tânără, aşa cum au făcut mulţi alţii”, ci a înlocuit și completat viile vechi, astfel încât, la momentul când Teriș a redactat articolul, viile (în suprafață totală de aproape 90 hectare) aveau vârste cuprinse între 25 și 40 de ani. Plantația veche cuprinde soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Fetească Regală, Aligote, Busuioacă de Bohotin, iar ce mai nouă Shiraz, Cabernet Franc şi două clone de Merlot pentru spumante și vinuri rose.

În ţările cu tradiţe enologică bine consolidată, viile cu varstă cuprinsă între 20 şi 40 de ani sunt conservate cu grijă, plantele fiind înlocuite treptat, astfel încât vârsta medie a plantaţiei rămâne constantă. Prin această practică, se asigură o calitate maximă a producţiei, chiar dacă volumul ei este redus.

Până acum, am mai întâlnit vii cu „vârstă constantă” numai în cazul unor producători celebri cum sunt Piccini, din Italia, sau La Gaffaliere, din Franţa. Astfel de producători nu sunt deloc interesaţi de „depăşirea planului de producţie”, ca să îşi bată apoi capul unde să vândă volumele uriaşe realizate. Este o politică bine gândită de obţinere a unui profit bun dintr-o producţie redusă ca volum, dar de calitate maximă, destinată exclusiv producerii vinurilor mari.

Preferând să aplice strategia dezvoltării cu paşi mici, dar constanţi, Cramele Bolgiu au reuşit să obţină în acest an Locul 1 pe judeţul Prahova în „Top Profit România – 2010”, realizat pentru microîntreprinderi. Asta nu înseamnă că, la fel ca şi alţi viticultori, Cramele Bolgiu nu se confruntă şi cu probleme. Valeriu şi Ştefan Bolgiu sunt însă convinşi că le vor depăşi. Problema forţei de muncă o rezolvă cu ajutorul membrilor familiei care se implică ori de câte ori sunt solicitaţi şi cu cei 15 angajaţi. Numai în timpul culesului se mai apelează la încă circa 20 de muncitori sezonieri, însă foarte atent selectaţi. Mai greu este să rezolve problema furturilor, frecvente în perioada recoltării. Şi ar mai fi problema infrastructurii locale, care poate fi finalizată numai odată cu Drumul Vinului din judeţul Prahova.

Familia Bolgiu cultivă însă via din Urlaţi de patru generaţii. Prima generaţie de viticultori a fost cea a lui Nicolae C. Bolgiu, ale cărui iniţiale sunt inscripţionate din 1934 pe frontiscipiul din piatră care veghează poarta de acces în pivniţă. În perioada interbelică, acesta era unul din principalii trei viticultori din Urlaţi, alături de familiile Basilescu şi Ţigănescu. Tot din acei ani datează şi pivniţa din piatră, construită în oraş şi cunoscută până azi „Pivniţa lui Bolgiu”. Între cele două războaie mondiale, acesta şi-a trimis fiul, pe Nicolae N. Bolgiu, să facă Şcoala de Viticultură de la Chişinău. În acei ani, respectiva instituţie era afiliată celebrului Institut de la Montpellier din Franţa. Este o expli caţie pentru pregătirea profe sională de excepţie a promoţiilor din acei ani. Este o explicaţie pentru faptul că, deşi deposedat de viile şi crama familiei, Nicolae N. Bolgiu a fost apreciat şi în regimul comunist, încredinţându-i-se îngrijirea colecţiilor de vin ale IAS-ului de atunci.

Înainte de a începe investiţia în refacerea viei şi cramei, Valeriu Bolgiu (foto stânga) a făcut mai multe drumuri în Franţa, împreună cu soţia şi cu cei doi fii. Au văzut la faţa locului cum funcţionează o afacere de succes în acest domeniu şi acum încearcă să aplice modelul la Urlaţi. Astfel, printre alte priorităţi, au în plan şi dezvoltarea segmentului de enoturism.

Au restaurat clădirea cramei bunicului său şi au amenajat acolo o sală de degustare, una pentru servit masa şi patru dormitoare. În centrul oraşului funcţionează brutăria firmei, unde se produc specialităţi. „Vinul şi painea sunt două produse inseparabile încă de când s-a scris Biblia”, explică Ştefan Bolgiu raţiunea înfiinţării brutăriei. La întoarcerea dintr-una din vizitele în Franţa l-au adus şi pe Rafin, un armăsar superb din rasa grea Percheron. Înhămat la şaretă, el este un spectacol în sine pentru toţi vizitatorii viilor de la Cramele Bolgiu.

Imagine

Patru generaţii de viticultori. Patru bărbaţi hotăraţi care au creat o tradiţie a vinului. Adriana Bolgiu vrea să creeze o tradiţie a PÂINII! Dovadă, brutăria care ii poartă numele și unde nu doar painea bine coaptă și aromată e la putere. Așa cum ii stă bine unei gospodine desăvarșite, Adriana Bolgiu își răsfaţă clienţii și cu delicioase prăjituri, cu acei cozonaci proaspeţi care umplu zilnic aerul de miresmele magice ale Crăciunului.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Economic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Anomalie pe sistematizare la intersecția strazilor Mircea cel Bătrân cu Armași

În urma mai multor sesizări, pe parte de sistematizare, din partea cetățenilor din zona Mi…