Acasa Economic Creșterea salariului minim pentru angajații cu facultate a ajuns spre finalul procedurii de adoptare

Creșterea salariului minim pentru angajații cu facultate a ajuns spre finalul procedurii de adoptare

17 min read
0
0
190

O propunere de lege care prevede creșterea salariului minim pentru angajații cu facultate a ajuns spre finalul procedurii de adoptare, iar la nivelul Uniunii Europene se discută stabilirea unui salariu minim european, care are ar ridica nivelul în România și în alte țări sărace din UE. Patronii români de firme mici și mijlocii reuniți în Consiliul IMM s-au plâns luni de intențiile de creștere a salariului minim, care le-ar majora cheltuielile.

Propunerea de lege pentru instituirea unor coeficienți de ierarhizare a salariului minim pe economie, inițiată anul trecut de fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, și alți 36 de parlamentari de la PSD, UDMR, ALDE și Minorități, despre care StartupCafe.ro a relatat la vremea respectivă, a ajuns la plenul Camerei Deputaților, for decizional.

Se popune „echilibrarea” sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic privat, prin aplicarea unor coeficienți minimali de ierarhizare salarială la salariul minim brut pe țară garantat în plată, diferențiat pe criteriul nivelului de studii, pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare.

Propunerea a primit raport favorabil în unanimitate de la Comisia de muncă a Camerei Deputaților, care a mai atenuat din majorările prevăzute de inițiatori și adoptate de Senat ca primă cameră sesizată.

În forma trimisă la plen, angajații cu facultate (de lungă durată) ar urma să aibă un coeficient de ierarhizare de 1,7. Asta înseamnă că vor pleca de la un salariu minim brut de 3791 de lei, în condițiile în care salariul minim brut pe țară este de 2230 lei, de la începutul anul 2020.

La un salariu minim brut de 3791 de lei, salariul minim net primit de angajatul cu facultate (licență) ar fi de 2.288 de lei, iar costul salarial total suportat de firmă (salariul întreg) ar fi de 3876 de lei pe lună.

Reamintim că, în prezent, există deja un salariu minim brut diferențiat pentru angajații cu facultate, care au cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare: 2350 lei brut pe lună. La acest nivel salarial,  remunerația netă (în mână) primită de angajat este de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei.

Dacă ar crește conform coeficienților din propunerea de lege de la Parlament, ar însemna o creștere a costului salarial pentru angajator de 1473 de lei la fiecare salariu minim acordat angajaților cu licență. Aceasta ar însemna o creștere a costurilor salariale cu 61,3%, la fiecare astfel de salariu minim, pentru angajatori.

Conform propunerii de lege, salariul minim ar crește și mai mult la angajații cu masterat (coeficient de ierarhizare 1,8) și pentru cei cu doctorat (coeficient 2).

De asemenea, muncitorii calificați, cei cu școală profesională sau cu liceu ar urma să aibă un coeficient de 1,2. Asta ar însemna că vor pleca de la un salariu minim brut de 2676 de lei, ceea ce ar presupune un salariu „în mână” de 1615 lei și un cost salarial total suportat de angajator de 2736 de lei.

Aceasta ar însemna o creștere a costului salarial al angajatorului cu câte 456 de lei la fiecare astfel de salariu minim acordat, adică o majorare cu 20% a cheltuielilor.

Pentru alte categorii de lucrători pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate se prevăd coeficienți și mai mari:

  • cei cu studii liceale și calificare și cei cu școală postliceală – 1,25
  • cei cu școală de maiștri – 1,3
  • cei cu studii superioare de scurtă durată – 1,5.

Pentru muncitorii necalificați se prevede coeficient 1, adică salariul minim pe economie.

Thumbnail
Coeficienti de ierarhizare – propunere lege

În propunerea de lege în forma depusă de inițiatori erau prevăzute creșteri la salariul minim și mai mari. Astfel, la angajații cu licență era propus un coeficient de ierarhizare de 2,2, cee ace însemna un salariu minim net (în mână) de aproape 3000 de lei și un cost salarial total suportat de angajator de peste 5.000 de lei, la nivelul din 2020 al salariului minim pe economie.

Reacții patronale la coeficienții de salarizare

Luni, 17 februarie 2020, patronii reuniți în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au cerut oficial Camerei Deputaţilor „să respingă proiectul de lege, considerând că acesta încalcă dispoziţiile art. 1 alin. 4 şi alin. 5 şi art. 41 alin. 2 din Constituţie, de asemenea nefiind efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor”.

„Prin acest proiect de lege se introduc 11 salarii minime, respectiv câte unul pentru fiecare categorie de studii, conform raportului Comisie pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, care urmează să fie supus aprobării”, a spus Florin Jianu, președintele Consiliului IMM-urilor.

El consideră că propunerea de lege este neconstituțională pentru că astfel Parlamentul ar intra peste prerogativa Guvernului de a stabili salariul minim (care se face prin hotărâre de guvern).

O altă amenințare pentru patronii români vine de la nivelul Uniunii Europene, unde se discută deja despre posibilitatea de a se institui un salariu minim european.

„Noutatea din această initiativă este dată de modul de calcul prin care salariul minim ar fi determinat, acesta urmând să reprezinte 60% din valoarea salariului mediu per stat membru UE, acest aspect pentru țările cu un nivel ridicat al salariului mediu presupunând un efort financiar semnificativ”, a spus Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului IMM-urilor.

El a afirmat că propunerea vine din partea socialiștilor europeni. „Până la această dată ne aflăm doar în fața unor propuneri ce urmează să fie înglobate sub forma unui proiect care va fi prezentat partenerilor sociali pe parcursul acestui an. După consultarea partenerilor sociali, daca se dovedește fezabilă, propunerea de stabilire a unui mod de calcul al salariului minim, unitar la nivel european, va fi introdusă în Planul de actiune pentru anul 2021 al Comisiei Europene”, a explicat Nicolescu.

Reprezentantul IMM a arătat că patronii din România vor resimți cel mai puternic șoc, dacă se va stabili un salariu minim la 60% din salariul mediu, pentru că țara noastră este pe ultimul loc în UE în privința ponderii nivelului salariului minim față de cel mediu. În anul 2019, salariul mediu net era de 667 de euro pe lună, iar cel minim net, de 264 de euro, adică 39,58% din salariul mediu net.

Thumbnail
Sursa: CNIPMMR

Potrivit lui Nicolescu, creșterea salariului minim pornește dintr-o necesitate socială, însă el a avertizat că există riscul ca firmele mici să se închidă, iar investitorii străini să plece din România dacă va crește atât de mult salariul minim. De asemenea, inflația ar crește, a mai avertizat el.

În noiembrie 2019, salariul mediu net în România a fost de circa 3.200 de lei net. Dacă s-ar aplica măsura de majorare, salariul minim ar ajunge la circa 1.920 de lei net.

La un salariu minim net de 1.920 de lei, o firmă din România ar fi nevoită să suporte un cost salarial de 3.337 lei, cu impozitul și contribuțiile sociale aferente.

În prezent, de la 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe economie este de 2230 de lei. Astfel, angajatul primește în mână un salariu net de 1346 lei, iar firma suportă în total un salariu întreg de 2.280 de lei.

Dacă s-ar aplica o majorare europeană descrisă de consultantul fiscal, patronii români ar urma să suporte un cost salarial cu 1.057 de lei mai mare decât în prezent. Aceasta ar însemna o creștere substanțială a costului cu salariul minim, pentru firmele românești, de peste 46%.

O astfel de majorare, care are la bază procentul de 60% din salariul mediu, ar putea conduce noi și noi majorări automate ale salariului minim, de la un an la altul, ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește. Aceasta pentru că fiecare creștere a salariului minim angrenează o majorare a salariului mediu, care la rândul ei va atrage, anul următor, o nouă majorare a salariului minim și tot așa, dacă nu vor apărea scăderi în zona salariilor mari din economia națională.

O astfel de decizie este însă una foarte greu de luat și necesită un proces lung de adoptare.

Pe 14 ianuarie 2020, Comisia Europeană a lansat o primă etapă a consultării cu partenerii sociali – firmele și sindicatele – cu privire la „chestiunea salariilor minime echitabile pentru lucrătorii din UE”.

Comisia subliniază că adoptă în prezent „o postură de ascultare”: „vrem să știm dacă partenerii sociali sunt de părere că este necesară acțiunea la nivelul UE și, în caz afirmativ, dacă doresc să o negocieze între ei”.

„Nu va exista un salariu minim universal”, a subliniat, însă, CE.

Orice potențială propunere va reflecta tradițiile naționale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziții juridice, a menționat executivul Uniunii Europene.

„Unele țări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia dorește să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, acoperă suficiente persoane, prevăd o consultare aprofundată a partenerilor sociali și dispun de un mecanism de actualizare corespunzător”, mai spune Bruxelles-ul.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Economic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Afacerile de milioane de euro ale senatorului PNL Iulian Dumitrescu

Senatorul PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, a avut o ascensiune fulminantă pe scena polit…