Acasa Politică LISTA RUȘINII: MINIȘTRII CARE AU ADUS M.A.I. ÎN PRAGUL COLAPSULUI DUPĂ 30 DE ANI

LISTA RUȘINII: MINIȘTRII CARE AU ADUS M.A.I. ÎN PRAGUL COLAPSULUI DUPĂ 30 DE ANI

29 min read
0
0
374

Pleiada politicienilor care au condus post ‘89 Ministerul Afacerilor Interne, instituţie căreia îi este subordonată Poliţia Română, au dus autoritatea și profesionalismul instituției în derizoriu.

Au creat o încrengatură de subordonați „imputerniciți” prin relații și pile, cu secretare ajunse ofițeri prin favoruri sexuale și chestori ajunși la vârste fragede fără o experință profesională sau performanțe manageriale.

Așa arată instituția după 30 de ani de democrație! Mulţi au fost implicaţi în scandaluri de răsunet, care i-au forţat să demisioneze sau au fost implicați în dosare penale, unele sfârşite chiar cu condamnări la închisoare.

Mihai Chiţac (decembrie 1989 – iunie 1990) – Fost comandant al Garnizoanei Bucureşti, Chiţac a făcut parte din echipa de generali trimisă în decembrie 1989 de Nicolae Ceauşescu la Timişoara să reprime Revoluţia. A fost ministru de interne în Guvernul condus de Petre Roman. În 1997, a fost trimis în judecată pentru reprimarea Revoluţiei, fiind condamnat la 15 ani de închisoare, sentinţă rămasă definitivă în 2008, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. A fost eliberat în 2010 din Spitalul Penitenciar Jilava, pe motive medicale, şi a murit în acelaşi an, la Spitalul Militar din Capitală, în urma unui stop cardio-respirator.

Doru Viorel Ursu (iunie 1990 – octombrie 1991) – Fost preşedinte al Tribunalului Militar, a fost primul judecător în procesul lui Nicu Ceauşescu. A devenit ministru de interne în Guvernul Petre Roman, apoi secretar de stat în Ministerul de Externe şi deputat de Argeş. A renunţat ulterior la politică şi a rămas să profeseze în avocatură. Numele lui Doru Viorel Ursu apare în scandalul care a făcut valuri, la momentul respectiv, până în presa internaţională. În 2003, autointitulatul rege al romilor de la Sibiu, Florin Cioabă, şi-a măritat fiica, pe Ana Maria, care avea atunci doar 12 ani, cu Mihai Biriţă (15 ani), naşul celor doi fiind Doru Viorel Ursu. Mireasa a fugit şi s-a închis într-o curte, într-una din casele de lângă biserică. Familia a convins-o să se întoarcă, ceremonia fiind oficiată la o biserică penticostală. Scandalul a vizat inclusiv faptul că, din cauza nunţii, poliţia a închis atunci o bandă de circulaţie de pe Şoseaua Alba Iulia din Sibiu.

Victor Babiuc (octombrie 1991 – noiembrie 1992) – Babiuc a mai fost şi ministru al Apărării şi a avut mai multe mandate de deputat. A fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu executare în 2013, în dosarul schimbului de terenuri dintre MApN şi Gigi Becali. A fost închis iniţial la Penitenciarul Rahova, apoi la Jilava şi transferat ulterior la Penitenciarul Găeşti, unitate considerată puşcărie de lux, cu regim deschis, aflată la aproximativ 35 de kilometri de Târgovişte. Babiuc a fost eliberat condiţionat în 2014.

George Ioan Dănescu (noiembrie 1992 – martie 1994) – A fost ministru de interne în Guvernul Nicolae Văcăroiu. Militar de carieră, fost şef al Inspectoratelor de Poliţie din Prahova şi Constanţa, Dănescu a fost trecut în rezervă în 1997, iar în 2002 a fost înaintat la gradul de general cu 4 stele, în rezervă. A murit în 2002, la Spitalul Fundeni, din cauza unei pancreatite.

Doru Ioan Tărăcilă (martie 1994 –decembrie 1996).Tărăcilă a fost unul dintre cei mai influenţi oameni politici de la mijlocul anilor ’90. În 2004, Tărăcilă şi familia lui au fost nominalizaţi în „Top 300 Capital“ cu o avere de peste 50 de milioane de dolari. Se spune despre Tărăcilă că a fost unul dintre cei mai temuţi şefi de la Interne fiindcă obişnuia să se deghizeze pentru a-i lua prin surprindere pe poliţişti. A fost senator, fără întrerupere, între 1990 şi 2008, ales pe listele FSN, FDSN, PDSR şi PSD. În prezent, este şef al Baroului Călăraşi.

Gavril Dejeu (decembrie 1996 – ianuarie 1999) – A condus Internele în guvernele Victor Ciorbea şi Radu Vasile şi a demisionat în timpul Mineriadei din ianuarie 1999, după ce minerii au trecut de barajul constituit de forţele de ordine în Defileul Jiului. Deputat timp de două mandate în Parlamentul României, Dejeu s-a retras din politică în anul 2000, trăieşte la Sibiu şi, în 2013, a publicat mai multe volume şi scrie editoriale în presa locală şi naţională.

Constantin Dudu Ionescu (ianuarie 1999 – decembrie 2000) – A mai fost, de asemenea, ministru interimar al Apărării, calitate în care s-a remarcat prin lansarea ideii unei amnistii generale legate de evenimentele din decembrie 1989, idee care a stârnit la momentul respectiv un val de critici în societatea civilă şi printre organizaţiile revoluţionarilor. Potrivit relatărilor în presă de la acel moment, era vorba „despre acţiunile întreprinse de generali de armată cu funcţii importante de conducere, precum şi de militari care au participat la represiunea îndreptată împotriva manifestanţilor de pe străzile Timişoarei, în 17 decembrie, precum şi la înăbuşirea revoltelor de stradă de la Bucureşti, Sibiu, Brasov şi alte localităţi ale ţării, începând cu 21 decembrie 1989“. Dudu Ionescu a răspuns: „Proiectul de lege nu se va referi doar la ofiţeri, ci şi la alte persoane şi va avea în vedere fapte care nu au caracter penal“. Dudu Ionescu a fost deputat între 1992 şi 2000, iar în prezent este consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, la Departamentul Securităţii Naţionale – Directorul Oficiului Informaţii Integrate.

Marian Săniuţă (iunie 2004 – decembrie 2004). A fost ministru al Internelor în Guvernul Năstase. Ca realizări, a bifat înfiinţarea Jandarmeriei Montane şi cumpărarea a 1.000 de maşini Dacia, care au fost inscripţionate cu numere MAI.
Numele lui Marian Săniuţă apare în dosarul EADS, proiectul demarat în 2004 privind securizarea frontierelor României în vederea aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Contractul prin care nemţii de la EADS Deutschland GmbH Germania au câştigat, fără licitaţie, realizarea Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierelor, a fost semnat în timpul lui Marian Săniuţă. Procurorii DNA acuză faptul că germanii au câştigat un contract de peste 730 de milioane de euro, contra unei spăgi de 60 de milioane de euro care a fost împărţită între factorii de decizie de la acea vreme. Săniuţă a negat de fiecare dată orice implicare în acest scandal.

Vasile Blaga (decembrie 2004 – aprilie 2007 – în Guvernul Tăriceanu şi decembrie 2009 – septembrie 2010- în Guvernul Boc 2). Copreşedintele PNL, senatorul Vasile Blaga a fost, în anii ‘90 deputat FSN de Bihor şi a ocupat funcţii înalte în administraţia locală – prefect şi director general la Directia Regionala Vamală Oradea. În septembrie 2010, Blaga şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne, în urma protestului care a avut loc în faţa Palatului Cotroceni. Mii de poliţişti au protestat împotriva măsurilor de austeritate care-i vizau aruncându-şi caschetele. Un scandal care a zguduit Ministerul de Interne în mandatele lui Blaga a fost cel al achiziţionării ilegale de locuinţe de serviciu. Sute de poliţişti au completat declaraţii false că nu deţin locuinţă, pentru a achiziţiona apartamente la sume derizorii. Vasile Blaga a ajuns de mai multe ori în faţa procurorilor anticorupţie, dar, până acum, n-a fost pus sub acuzare. Numele lui a apărut atât în dosarul „EADS“, cât şi în dosarul „Microsoft“. Ultima apariţie la DNA a avut-o la începutul săptămânii trecute. A declarat jurnaliştilor că a fost audiat ca martor în dosarul unui accident provocat de chestorul Liviu Popa, şeful IPJ Bihor, care conducea maşina politicianului liberal.

Traian Igaş (septembrie 2010 – februarie 2012) – Fost consilier judeţean, deputat şi senator de Arad, Traian Igaş a rămas în memoria opiniei publice, pe lângă declaraţiile reformiste, şi pentru greşelile de exprimare făcute în spaţiul public. Şi-a luat Bacalaureatul la 24 de ani şi, ulterior, a terminat Facultatea de Drept din Arad, a făcut un master în Ştiinţe Economice şi a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. Una din declaraţiile care au făcut istorie este cea în care a spus „branconaj“ în loc de „braconaj“.

 

Ioan Rus (decembrie 2000 – iunie 2004; mai -august 2012). Influenţa lui Ioan Rus în PSD, dar şi averea sa, au crescut substanţial în intervalul 2000-2004, cât a fost ministru de Interne în Guvernul Năstase. În acea perioadă a apărut aşa-zisul „Grup de la Cluj“, care a sprijinit alegerea lui Mircea Geoană ca preşedinte PSD şi l-a îndepărtat pe Ion Iliescu. În al doilea mandat, din timpul Guvernului Ponta, a demisionat în 2012 din pricina scandalului referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. În vara lui 2014 a revenit ca ministru al Transporturilor, dar a demisionat în iulie 2015 după ce a făcut declaraţii scandaloase despre românii plecaţi la muncă în străinătate.

Mircea Duşa (august 2012 – decembrie 2012) – Fost prefect al judeţului Harghita şi fost deputat de Harghita, Duşa a condus câteva luni Internele în Guvernul Victor Ponta. A fost, de asemenea, ministru al Apărării în Guvernul Ponta II, calitate în care a făcut o gafă de exprimare rămasă în memoria opiniei publice. Astfel, în aşteptarea avioanelor militare care aduceau persoanele rănite şi cele decedate în accidental de autocar din Muntenegru, Duşa a spus că „pe măsură ce, aşa cum a comunicat deja ambasadorul, se finalizează formalităţile de partea din Muntenegru, vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite a cadavrelor celor decedaţi“.

Radu Stroe (decembrie 2012 – ianuarie 2014) –Parlamentar de Maramureş, Stroe a demisionat din fruntea Ministerului de Interne după scandalul intervenţiei în cazul accidetului aviatic din munţii Apuseni, în care au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion. După accident, Stroe a făcut o declaraţie care a stârnit un val de revoltă în rândul opiniei publice, acesta afirmând, după ce a fost întrebat dacă are ceva să-şi reproşeze în legătură cu modul în care s-a făcut salvarea victimelor, că „îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia“. Ulterior, Stroe a anunţat că şi-a depus demisia „în semn de onoare pentru apărarea demnităţii pompierilor IGSU“.

Gabriel Oprea, de două ori Ministru al Internelor, între 2008 – 2009 și respectiv 2014 – 2015, este urmărit penal pentru folosirea în scop propriu și abuziv a coloanelor oficiale, pentru uciderea din culpă a polițistului motociclist Bogdan Gigină, care a murit în timp ce conducea pe ploaie coloana demnitarului, și mai este urmărit penal pentru abuz în serviciu pentru că ar fi obținut prin fondurile Direcției de Informații a Poliției (DIPI) diverse beneficii, precum un Audi A8 pentru folosul personal.

Gabriel Berca, fost ministru de Interne în Guvernul Ungureanu, în 2012, a fost condamnat în luna mai de către Curtea de Apel Bacău la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în formă continuată, faptă ce s-ar fi întamplat înainte de preluarea mandatului de la Interne. Decizia instanței nu este una definitivă. Berca a fost trimis în judecată în august 2015 și a stat în arest preventiv la domiciliu, timp de aproape cinci luni.

Liviu Dragnea a ocupat și el funcția de Ministru al Internelor, în lunile ianuarie și februarie 2009, în timpul scurtei guvernări PDL-PSD. Dragnea a demisionat atunci spunând că e nemulțumit de bugetul alocat MAI. Cu toate acestea, la acel moment, apărusera dezvăluiri privind o dispută între Dragnea, Marian Vanghelie și Mircea Geoană privind nominalizarea secretarilor de stat ai MAI. Liviu Dragnea – este condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni de închisoare cu executare.

Cristian David a fost Ministru al Internelor în guvernul Tăriceanu din aprilie 2007 și până în decembrie 2008. Pe numele său DNA a deschis un dosar pentru o presupusă mita de 500.000 de euro pentru a interveni, în 2007, la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în cazul unui teren de 15 hectare. În iulie 2015, David a fost trimis în judecată după ce anterior fusese și reținut.

Dan Nica (februarie 2009 –octombrie 2009). Mandatul de ministru de Interne al gălăţeanului Dan Nica a stat la baza crizei politice care a dus la ruperea coaliţiei guvernamentale PSD-PDL şi la ieşirea PSD de la guvernare odată cu căderea cabinetului Boc. Demiterea lui Dan Nica s-a produs la cererea expresă a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, în urma unor contre dure între acesta şi ministrul de Interne pe tema unor presupuse fraude electorale legate de alegerile prezidenţiale ce urmau să aibă loc în noiembrie 2009. Urmarea demiterii lui Nica de către premierul Emil Boc a fost că toţi miniştrii PSD din guvern au demisionat, fiind solidari cu Nica. Ieşirea PSD de la guvernare a însemnat căderea guvernul Boc 1, care a fost înlocuit din 23 decembrie 2009 cu guvernul (minoritar) Boc 2, ce avea să mai reziste doar şase săptămâni. Numele lui Nica apare în celebrul dosar „Microsoft“. Gălăţeanul era ministru al Comunicaţiilor când s-a negociat contractul.

Petre Tobă, ministru al Internelor din decembrie 2015 și până pe 1 septembrie 2016 și urmărit penal de către DNA pentru favorizarea infractorului, este ultimul dintr-o listă lungă de miniștri care au ajuns să fie cercetați de procurorii anticoruptie în ultimii zece ani.

Carmen Dan se numără printre miniştrii impuşi personal de Liviu Dragnea, fără legătură cu decizia partidului. De altfel, i-a rămas fidelă lui Dragnea chiar şi după ce fostul lider PSD a ajuns după gratii. În cei doi ani şi jumătate de mandat, Carmen Dan a pus Ministerul de Interne în situaţii stânjenitoare de mai mule ori.

Mitingul diasporei din 10 august 2018. Întorşi acasă să protesteze faţă de guvernarea PSD, mii de români au fost primiţi cu gaze lacrimogene şi cu bastoane pe spinare de jandarmii aflaţi în subordinea ministrului de Interne.

L-a minţit pe premierul Mihai Tudose. În 9 ianuarie 2018, Carmen Dan a propus demiterea şefului Poliţiei Române, Bogdan Despescu, după cazul poliţistului-pedofil. În locul lui Despescu, ministrul de Interne l-a propus pe Cătălin Ioniţă, deşi acesta refuzase funcţia.

Microfonul din priză. La finalul lunii noiembrie 2017, ministrul Carmen Dan anunţa, la televizor, că a găsit într-o priză din apartamentul în care locuieşte cu chirie un dispozitiv de ascultare. Era perioada în care Liviu Dragnea îşi intensificase discursul la adresa „statului paralel“.

Gabriela Firea a acuzat-o de spionaj. Primarul Capitalei a povestit un episod în 2017, în care Carmen Dan  a prevenit-o să fie atentă ce mesaje trimite pe telefon, „pentru că dumneavoastră aveţi whatsapp-urile unui senator din Bucureşti“.

Responsabilă de îmbulzeala la urne. La alegerile europarlamentare din 26 mai, organizate de MAI, românii au stat la coadă chiar şi în ţară pentru a vota, nu numai în diaspora. Klaus Iohannis i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să o demită. În schimb, Carmen Dan a dat vina pe Iohannis, invocând faptul că referendumul declanşat de şeful statului a creat haos.

„Vizită“ la DNA. În luna mai, Carmen Dan a fost audiată timp de mai multe ore de procurorii DNA, în calitate de martor, în dosarul TelDrum, firma controlată din umbră de Liviu Dragnea care a prosperat din bani publici în Teleorman. În perioada faptelor cercetate, Carmen Dan fost subprefect şi apoi prefect al judeţului Teleorman. În noiembrie 2017, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul TelDrum, pentru constituirea unui grup infracţional organizat.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Politică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Anchetă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în cazul avionului aterizat forţat pe un câmp

O anchetă a fost deschisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în cazul avionu…