Acasa Justiție Modificările aduse Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, constituţionale

Modificările aduse Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, constituţionale

12 min read
0
0
45

Curtea Constituţională a României a decis, marţi, că sunt constituţionale modificările aduse Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Judecătorii CCR au dezbătut sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a legii în ansamblul său.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României”, se arată într-un comunicat al CCR transmis marţi.
Şeful statului a atacat la CCR legea considerând că aceasta încalcă normele şi principiile constituţionale atât prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, cât şi prin conţinutul normativ.
Potrivit preşedintelui, Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, deoarece a fost aprobată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită, iar, la momentul convocării forului, iniţiativa legislativă nu putea fi înscrisă pe ordinea de zi.
Şeful statului a supus controlului de constituţionalitate mai multe articole din Legea 303/2004 referitoare la cazurile de eliberare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, unele prevederi legate de rolul CSM, dispoziţii privind auditorul de justiţie.
Totodată, au fost criticate şi prevederi referitoare la criteriile de repartizare a judecătorilor şi procurorilor stagiari după promovarea examenului de capacitate în circumscripţiile instanţelor şi Parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor.
Preşedintele a contestat şi eliminarea concursului constând în proba scrisă pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Prin menţinerea doar a probei interviului pentru candidaţi se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor Instanţei supreme, este sporită doza de subiectivism şi, în acelaşi timp, se creează discriminări între promovările în funcţii de execuţie la celelalte instanţe şi cele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, explica Iohannis.

Iata forma adoptata de Parlament privind raspunderea magistratilor:

Art. 96 se modifica și va avea urmatorul cuprins:

(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care, chiar daca nu mai sunt in functie, si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, conform definitiei acestora de la art. 99/1.

(3) Exista eroare judiciara atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei:

a) a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei;

b) prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice ori a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei.

(4) Dispozitiile alin. (3) se completeaza in materie penala cu cele stabilite de Codul de procedura penala, iar in materie civila cu cele stabilite de Codul civil si Codul de procedura civila.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul.

(6) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

(7) In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta de alin. (6), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute de art. 74/1 din Legea 317/2004.

(8) Statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului Inspecției Judiciare prevazut la alin. (7), rezulta ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a funcției cu rea credinta sau grava neglijenta. Termenul de exercitare al actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare. 

(9) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, sectiei civile a curtii de apel de la domiciliul paratului. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile in cadrul acestei curti sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.

(10) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea va fi acoperita integral de catre judecator sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea civila a judecatorului sau procurorului pentru eroarea judiciara cauzata de exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

De asemenea, alte prevederi extrem de importante din noua Lege 303/2004 privesc modul de numire a sefilor marilor parchete. Astfel, presedintele Romaniei va putea refuza o singura data, motivat, numirea in functie a Procurorului General, prim-adjunctului si adjunctului acestuia, a procurorului sef al DNA, a procurorului sef al DIICOT, a procurului sef al Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori, precum si a adjunctilor acestora.

Redam comunicatul de marti, 25 septembrie 2018, al Curtii Constitutionale:

In ziua de 25 septembrie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere, in cadrul controlului anterior promulgarii, urmatoarele obiectii de neconstitutionalitate:

A. Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si a legii in ansamblul sau, obiectie formulata Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins obiectia de neconstitutionalitate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei”.

Modificarile la cele trei Legi ale Justitiei au trecut de filtrul CCR. Iohannis a promulgat o singura lege.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Justiție

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Anomalie pe sistematizare la intersecția strazilor Mircea cel Bătrân cu Armași

În urma mai multor sesizări, pe parte de sistematizare, din partea cetățenilor din zona Mi…