Acasa Economic Vezi cui i se mai aplică Legea dării în plată

Vezi cui i se mai aplică Legea dării în plată

9 min read
0
0
148

Persoanele fizice care au credite ipotecare de o valoare până la 250.000 de euro pot să dea locuințele în plată dacă judecătorul decide că de la contractarea împrumutului și până acum s-a schimbat situația debitorului după apariția unor aspecte neprevăzute (teoria impreviziunii).

Darea în plată a locuinței către bancă nu mai depinde exclusiv de voința oamenilor. Împrumutații nu mai pot da casele în plată băncilor invocând devalorizarea locuinței, ci judecătorii decid dacă pe parcursul derulării creditului au apărut lucruri neprevăzute, care au pus în dificultate debitorul. Este puțin probabil ca persoanele care au plătit rate ani de-a rândul să fi cerut să renunțe de bunăvoie la apartament sau la casă, în favoarea băncii, fără să fi avut probleme financiare.

Judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR) au adus primele modificări la controversata lege a dării în plată, respectiv Legea 77/2016. Aceasta se va aplica tuturor contractelor de credit, indiferent de momentul contractării împrumuturilor, doar că în anumite cazuri va decide un judecător dacă debitorul întrunește condițiile pentru a da locuința în plată băncii. CCR a decis că, potrivit noului Cod Civil intrat în vigoare din octombrie 2011, ar trebui să se judece cazurile de dare în plată pe baza teoriei impreviziunii și să nu se mai țină cont în instanță de devalorizarea imobilelor. Decizia CCR de declarare a neconstituționalității parțiale a unui articol din lege poate fi „tradus“ în limbaj comun în felul următor, de către avocatul craiovean Carmen Popa: „În cazul în care un debitor face notificare de dare în plată, iar banca refuză să accepte darea în plată și dosarul ajunge în instanță, atunci judecătorul decide pe baza teoriei impreviziunii dacă sarcina plății a devenit împovărătoare pentru debitor. Omul trebuie să dovedească faptul că nu mai poate plăti ratele ca urmare a unei situații imprevizibile intervenite între timp, și nu ca urmare a devalorizării imobilului“.

Cu alte cuvinte, debitorii nu mai pot da în plată locuințele ca urmare a devalorizării locuințelor, ci doar dacă pe parcursul creditului s-au aflat în imposibilitatea de a mai plăti ratele bancare, fie ca urmare a devalorizării cursului leului raportat la valuta creditului, fie ca urmare a scăderii semnificative a veniturilor familiei.

Impreviziunea va fi analizată la contractele de credit încheiate din 1 octombrie 2011 încoace, de când a apărut noul Cod Civil. Pentru contractele de credit încheiate înainte de 1 octombrie 2011 se aplică vechiul Cod Civil, care nu avea prevederi exprese despre imprevizibilitate, dar „se aplică principii de drept similare“ valabile, care existau în vechiul Cod Civil și care pot fi luate în calcul de judecători la procesele viitoare pe Legea dării în plată, a mai spus avocatul Carmen Popa. „Soluția Curții Constituționale este corectă. Decizia spune cum să acționeze judecătorul când ajunge în instanță un dosar pe Legea dării în plată. Legea se aplică pentru toată lumea, doar că se va ține cont de situațiile care au devenit împovărătoare pentru debitor“, a mai spus avocatul craiovean.

Teoretic, persoanele care doreau să dea casele în plată băncii nu trebuia să justifice dacă se află în imposibilitatea de a-și mai plăti ratele sau că au o situație financiară precară, care nu le mai permite să plătească creditul. Practic, avocații au precizat că nu se cunosc persoane care să fi pus cheile locuinței pe biroul băncii doar de dragul de a da în plată casa. Cei care au apelat la legea aceasta sunt dintre cei care chiar au probleme cu plata ratelor sau cei care deja au fost executați silit de bănci, bănci care le-au luat locuințele și le execută în continuare veniturile, pentru a recupera diferența de credit, în cazul în care valoarea apartamentului luat deja de bancă nu acoperă valoarea creditului contractat de persoana respectivă în perioada de boom imobiliar.

Ratele au devenit împovărătoare atât pentru cei împrumutați în franci elvețieni, cât și pentru cei cu credite în dolari sau chiar în euro, din cauza creșterii cursului respectivelor valute comparativ cu leul.

Băncile s-au opus cel mai mult aplicării acestei legi, una dintre puținele care protejează consumatorul în fața instituțiilor de credit. De la data aplicării Legii dării în plată și până acum, băncile au transmis la CCR sute de solicitări prin care solicită să se verifice aspecte ce țin de neconstituționalitatea Legii 77/2016. Curtea le-a grupat pe cele care sesizau același lucru, iar luna aceasta a început să dea deciziile. În perioada următoare, CCR va analiza și celelalte sesizări venite de la bănci.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Economic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Alexandru Rafila comentează cele mai răspândite mituri despre coronavirus

Profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a comentat v…