Acasa Eveniment Ziua Statului Major General

Ziua Statului Major General

7 min read
0
0
78

La 12 noiembrie 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza este înfiinţat Statul Major General. De-a lungul celor 157 de ani de existenţă, Statul Major General a fost denumit, Ştabul Oştirii, Marele Cartier General, Marele Stat Major, iar începând cu 1994, Statul Major General. Indiferent de titulatură, misiunea a rămas neschimbată, aceea de a integra acţiunile structurilor de forţe şi de a lua deciziile cu impact major asupra organismului militar.

După actul Unirii din 24 ianuarie 1859, contopirea celor două armate ale Principatelor avea să definească ‘întâiul pas către unirea definitivă a țărilor surori’, materializat prin numirea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 octombrie 1859, în fruntea forțelor armate române, devenind comandantul suprem al acestora.

Acțiunea de unificare a început în martie 1859, când au fost dislocate la București două batalioane din Regimentul de muschetari și Bateria de artilerie călăreață din Iași, în capitala Moldovei deplasându-se un regiment de infanterie din Muntenia.

La începutul anului 1859, efectivele totale ale oștirii Moldovei numărau 4.238 de militari, în timp ce armata Țării Românești era formată din 6.359 de militari.

Tabăra institituită la Florești (Prahova) a avut un rol important în acest proces, aici concentrându-se circa 11.000 de oameni. Pusă inițial sub comanda generalului Constantin Milicescu, tabăra a fost preluată ulterior chiar de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

În luna martie 1859, Comisia militară mixtă, întrunită la Focșani, a propus adoptarea aceleiași uniforme pentru ‘ambele corpuri ale armiei române’.

Apogeul transformărilor militare a fost atins la 12/24 noiembrie 1859, odată cu înființarea, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, a Corpului de Stat Major General al Principatelor Unite, organism format din ofițeri până la gradul de colonel inclusiv. Principala sa menire consta în crearea unei structuri militare unice de concepție și organizare pe întreaga armată.

În cei șapte ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza, armata permanentă a cunoscut importante transformări de ordin calitativ și cantitativ. Din 1859 până în 1865 inclusiv, în medie 25% din bugetul anual a fost rezervat pentru satisfacerea nevoilor oștirii, pentru modernizarea acesteia.

alexandru-ioan-cuza

Organism superior de concepție și comandă al Armatei, Statul Major General a fost principalul coordonator al procesului de dezvoltare și consolidare al oștirii române.

Prin măsurile și reformele concepute și materializate în această perioadă, România a fost capabilă să-și constituie o forță militară bine instruită, care avea să-și certifice capacitatea combativă și spiritul de sacrificiu, peste nici două decenii, în vâltoarea Războiului pentru Independență.

Statul Major General asigură, conform Legii nr. 346 din 21 iulie 2006 (art. 12), conducerea, organizarea, planificarea şi operaţionalizarea forţelor, ridicarea graduală a capacităţii de luptă şi mobilizarea armatei, conducerea operaţiilor întrunite, antrenarea comandamentelor şi trupelor, pregătirea de bază şi de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea în domeniul militar, implementarea sistemului de comandă, control, comunicaţii, computere, informaţii, informatică, supraveghere, recunoaştere, logistică şi infrastructură, desfăşurarea relaţiilor militare internaţionale, asistenţa religioasă în Ministerul Apărării Naţionale şi încheierea înţelegerilor tehnice cu armatele altor state, promovarea valorilor specifice culturii militare şi educaţiei civice.

Conform aceleiaşi legi, şeful Statului Major General este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. El este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an.

În funcţia de şef al Statului Major General poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.

La nivelul Statului Major General se constituie, conform legii, Comitetul Şefilor Statelor Majore (CSSM), care este o structură deliberativă având rol consultativ. CSSM se întruneşte pentru a lua în discuţie probleme importante privind activitatea armatei, de regulă în şedinţe trimestriale sau ori de câte ori este cazul.

Şeful Statului Major General este şi preşedinte al CSSM.

La nivelul NATO şi al Uniunii Europene, şeful SMG este membru al Comitetului Militar al NATO (NATO-MC), respectiv, al Comitetului Militar al UE (EUMC).

 

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Eveniment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Sesiune extraordinară a Parlamentului pentru eliminarea pensiilor speciale şi asumarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin

Parlamentul se reuneşte, în perioada 27 – 29 ianuarie, în sesiune extraordinară pentru eli…