Acasa Cultură 45 de ani de la înfiinţarea Cenaclului Flacăra

45 de ani de la înfiinţarea Cenaclului Flacăra

24 min read
0
0
14

La 17 septembrie 1973 s-au pus bazele Cenaclului Flacăra, înfiinţat şi moderat, pe toată perioada desfăşurării sale, de poetul Adrian Păunescu, la acea vreme redactor şef al revistei Flacăra. Primul spectacol a avut 60 de oameni în sală.
La început, spectacolele aveau loc la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti, dar pe măsura creşterii în amploare, spectacolele au început să aibă loc în spaţii mult mai mari din toată ţara, în săli de sport, apoi în aer liber, de obicei pe stadioane.
Pe scena Cenaclului Flacăra s-au lansat ori şi-au consolidat cariera foarte mulţi artişti, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, formaţii, coruri. Au fost prezenţi în spectacole şi mari scriitori, actori, regizori, sportivi, declara Andrei Păunescu în 2017, într-o conferinţă de presă.
Potrivit lui Andrei Păunescu, Cenaclul Flacăra, „o puternică mişcare de cultură tânără şi nonconformistă din Europa de Est”, a reunit peste 2.000 de manifestări, care au avut loc între 1973 şi 2010, la care au participat peste şapte milioane de spectatori.
La Cenaclu s-a cântat şi s-a recitat în limbile română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, greacă, turcă, maghiară, germană, ebraică, arabă, tătară, aromână, idiş, japoneză, chineză, sârbo-croată, ţigănească, poloneză.

Foto: (c) MIRCEA CARARAT/AGERPRES FOTO Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Florian Pittiş, Marcela Saftiuc la Cenaclul Flacăra, 1979.

Cenaclul Flacăra a avut chiar şi o echipă de fotbal care a disputat, de-a lungul celor circa 10 ani de activitate, peste o sută de partide, cu diverse echipe din ţară, nefiind niciodată înfrântă, mai spunea Andrei Păunescu.
„Primii artişti care au cântat în Cenaclu au fost Tudor Gheorghe şi Doru Stănculescu. Doru Stănculescu a cântat ‘Hai, hai’ şi ‘Baladă de copilărie’ care conţinea citate din ‘Doina’ interzisă a lui Mihai Eminescu, iar Tudor Gheorghe a cântat, mi se pare, ‘Ursul românesc’ şi încă un cântec. Iar în pauza dintre două momente, Ion Caramitru a spus o anecdotă”, declara Andrei Păunescu într-un interviu acordat AGRPRES în 2017.

Printre artiştii care s-au lansat ori au cântat, de-a lungul anilor, în Cenaclul Flacăra se numără: Tudor Gheorghe, Ştefan Hruşcă, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, Valeriu Sterian, Victor Socaciu, Adrian Ivaniţchi, Dan Chebac, Evandro Rosetti, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu, Alexandru Zărnescu, Octavian Bud, Ovidiu Haidu, Doru Stănculescu, Zoia Alecu, Mircea Vintilă, Valeriu Penişoară, Marcela Saftiuc, Adriana Ausch, formaţia Iris, Maria Gheorghiu, Florin Săsărman, Cristian Buică, Mădălina Manole (în grupul Alfa şi Beta, împreună cu Ştefania Ghiţă), Tatiana Stepa, Emeric Imre, Arpad Domokos, Maria Nagy, Laurenţiu Mărgineanu, George Nicolescu, Mircea Vintilă, Ducu Bertzti, Dinu Olăraşu, Nicolae Furdui Iancu, Gil Ioniţă, Ion Hagiu, Ion Zubaşcu, Mircea Bodolan, Mihail Stan, Mircea Florian, Radu Gheorghe, Mihai Napu, grupurile Ecoul (Magda Puskas şi Sorina Bloj) şi Poesis (Marius Baţu şi Eugen Baboi), Cetatea, Canon, Partaj, Totuşi, corurile Preludiu şi SONG, precum şi mulţi alţii.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO Mircea Vintilă şi Adrian Păunescu, 1982.

„În Cenaclul Flacăra a cântat şi Gil Dobrică, deşi el nu era folkist. Asta pentru că nici Cenaclul Flacăra nu era o echipă doar de folk. Cenaclul era un ansamblu de oameni care aveau de spus ceva. Se cânta folk, se cânta rock, se cânta muzică progresivă, se cânta muzică populară. Tatăl meu, Adrian Păunescu, l-a prezentat prima dată la televizor pe Grigore Leşe, la o emisiune din 1979, mi se pare. A fost şi Corul Madrigal acolo. Cenaclul Flacăra a fost şi scenă pentru expoziţii de pictură, pentru poezie, de exemplu. Iar Gil Dobrică, specializat în preluări internaţionale, venea şi cânta cover-uri din repertoriul lui Kenny Rogers. El a adus în Cenaclu trupa de acompaniament Continental – cu Nicu Enache, Romeo Beianu, Alexandru Zărnescu. Ulterior, a devenit trupa de acompaniament a Cenaclului. El a făcut şi două compoziţii, pe versuri de Adrian Păunescu. Una se numeşte ‘Rost monahal’ şi cealaltă ‘Până la vatră'”, spunea Andrei Păunescu în interviul amintit.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO Gil Dobrică la Cenaclul Flacăra, 1982.

Andrei are multe amintiri legate de Cenaclul Flacăra pentru că şi el a cântat în Cenaclu de când avea doar nouă ani. Împreună cu tatăl său, poetul Adrian Păunescu, străbătea ţara în lung şi în lat, participa la toate evenimentele ce purtau marca Cenaclului Flacăra, i-a cunoscut de mic pe toţi cei care au urcat pe scena acestor spectacole.
„În urma divorţului dintre mama şi tata, eu, în 1978, am fost încredinţat tatălui. El a insistat foarte mult să mă ia lângă el şi bine a făcut, deşi era atipic. (…) Aşa am ajuns la tatăl meu, continuând, ulterior, să am o relaţie perfect normală cu mama mea”, a explicat Andrei Păunescu, adăugând că îl însoţea pe tatăl lui la majoritatea spectacolelor Cenaclului Flacăra.

Sloganul Cenaclului era „Lumină, luptă, libertate!” şi era transmis de Adrian Păunescu publicului prin ridicarea mâinii drepte cu degetul mare şi cel arătător deschise (în forma literei „L”), iar celelalte trei degete strânse în pumn. Publicul răspundea prin acelaşi semn.

Foto: (c) MIRCEA CARARAT/AGERPRES FOTO Adrian Păunescu la Cenaclul Flacăra, 1979.

În 1982, a apărut triplul album de discuri LP, „Cenaclul Flacăra în concert”, editat de Electrecord. Melodiile au fost înregistrate din spectacolul susţinut în Sala Studioului de Concerte al Radioteleviziunii, în iunie 1982, iar albumul cuprindea 25 de piese. Între numele prezente pe cele trei discuri se aflau: Dan Andrei Aldea, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Valeriu Penişoară, Marcela Saftiuc, Adriana Ausch, formaţia Iris (venită la Cenaclu în 1980), Octavian Bud, Ovidiu Haidu, Tudor Gheorghe, Ştefan Hruşcă, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, Valeriu Sterian ş.a. În 1983, regizorul Cornel Diaconu a realizat pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi”, care cuprindea filmări realizate la concertele Cenaclului Flacăra în perioada 1982-1983, care a fost interzisă imediat de autorităţile de la acea vreme.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO Cenaclul Flacăra, 1982.

În toate spectacolele Cenaclului Flacăra, Adrian Păunescu stătea pe scaun, în faţa unei mese, pe care erau sute de hârtii. Unele erau cărţile şi notiţele lui (de multe ori scria poezii pe loc), altele erau mesaje primite din public, pe care poetul le citea. Tot Andrei Păunescu a explicat de unde a apărut ideea lui Adrian Păunescu de a sta la o masă în timpul spectacolelor:
„El făcea lucrurile şi serios, şi profund, şi foarte comod. Nu-i plăcea stilul băţos european, se molipsise de lejeritatea actului de cultură din America, în 1970-1971, şi văzuse că nu contează forma şi tiparele aşa-zis culturale care erau la putere şi în producţiile de tip sovietic, dar şi în Europa occidentală, unde formele şi rigiditatea dominau Anglia, Franţa, Germania. Îşi punea masa tocmai ca să aibă pe ce să îşi sprijine coatele, să îşi ţină cărţile. (…) El spunea: ‘Eu vreau să stau aici, lejer, să am pe ce mă sprijini’. Îşi făcea singur micul confort ca să poată crea lucrurile importante”, explica Andrei Păunescu în interviul acordat AGERPRES în 2017.
Marele artist Florian Pittiş, unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului, explica succesul acestuia prin nevoia de exprimare şi de libertate a tinerilor vremii: „Era vorba despre o nevoie reală de lirism a tinerilor din acea perioadă, nevoie care nu mai era întâlnită nici măcar în programa şcolară, pentru că dexterităţile – muzică, desen, chiar limba română – fuseseră reduse; şi atunci, chiar cei care nu puteau să se manifeste cântând, veneau aici, în loc să se ducă la discotecă”.

Foto: (c) MIRCEA CARARAT/AGERPRES FOTO Florian Pittiş la Cenaclul Flacăra, 1979.

Din 1973 până în 16 iunie 1985, au avut loc 1.615 spectacole de muzică, poezie şi dialog, în faţa a peste şase milioane de spectatori, multe fiind transmise la radio, iar unele filmate. Spectacolele Cenaclului Flacăra au fost interzise în iunie 1985, motivul oficial fiind busculada care a avut loc la stadionul „Petrolul” din Ploieşti în timpul unui spectacol, când o furtună violentă a făcut ca pe arenă să se întrerupă curentul, moment care a produs panică şi haos printre miile de spectatori, provocând multe victime. Numărul real al acestor victime a rămas incert, pentru că presa de la acea vreme a trecut sub tăcere incidentul. Cert a rămas doar faptul că lui Adrian Păunescu i s-a interzis să mai organizeze Cenaclul.
Andrei Păunescu spunea, în 2017, în prezentarea spectacolului „Remember Cenaclul Flacăra”, că acest gen de spectacole „a fost interzis de autorităţi pentru că promova libertatea, cultura şi gândirea neîngrădită, prin muzică, versuri şi dialog, opunându-se cenzurii şi dogmelor epocii totalitare”.
După 1990, Cenaclul s-a reluat, o vreme sub titlul „Totuşi iubirea”, iar apoi s-a numit din nou Cenaclul Flacăra, dar spectacolele au fost rare.
În 2008, la Sala Polivalentă, a avut loc unul dintre ultimele spectacole ale Cenaclului Flacăra prezentate de Adrian Păunescu. Atunci au fost prezenţi Mircea Vintilă, Vasile Şeicaru, Tudor Gheorghe, Tatiana Stepa, Grigore Vieru, George Nicolescu, Magda Puskas, Vanghele Gogu, Mihai Napu, Vasile Mardare, Emeric Imre, Octavian Bud şi Andrei Păunescu.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO Mircea Vintilă, George Nicolescu şi Tatiana Stepa, 2008.

Referitor la acest spectacol, Andrei spunea: „Apăruseră tot felul de discuţii: că Cenaclul Flacăra a fost numai până în 1985, că de fapt Cenaclul Flacăra a fost numai până în 1978 când era doar folk şi tot aşa. Iar tata a spus: ‘Terminaţi cu prostiile astea. Cenaclul Flacăra a fost unul singur, din 17 septembrie 1973 când l-am început până la ultimul spectacol cu mine pe scenă’. Aşa încât e clar: Cenaclul Flacăra a început în 1973 şi s-a terminat la 1 august 2010, atât timp cât a fost Adrian Păunescu pe scenă cu oricine altcineva”. La 5 noiembrie 2010 Adrian Păunescu a murit.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO Adrian Păunescu şi Andrei Păunescu, 2008.

„Flacăra” Cenaclului este dusă mai departe de Andrei Păunescu, prin proiectul „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu”. Ideea acestui proiect s-a născut după moartea poetului Adrian Păunescu. Sute de spectacole au fost prezentate în Bucureşti şi în ţară, din 2010 încoace.
„În ultimii ani, de când tata s-a dus, am avut câteva sute de evenimente în spiritul Cenaclului Flacăra, unele de mare anvergură. Cel de la Sala Palatului, din 3 noiembrie 2017, a fost un mare succes, un eveniment cu casa închisă. Dar ceea ce facem noi este ‘Remember Cenaclul Flacăra’, este spiritul Cenaclul Flacăra.(…) M-am gândit luni de zile cum este bine să înceapă spectacolul: cu ce piesă, cu ce generic, ce imagine şi aşa mai departe. Aşa că am început cu o temă muzicală a genericului Cenaclului, mai precis ‘Iancu la Ţebea (Trăiască duhul lui Iancu)'”, spunea Andrei Păunescu în 2017.

Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO Andrei Păunescu la spectacolul „Remember Cenaclul Flacăra” de la Sala Palatului, 2017.

Pentru toamna anului 2018, Andrei Păunescu a anunţat Turneul Naţional „Cenaclul Flacăra 45, Adrian Păunescu 75, România Mare 100”, turneu ce cuprinde spectacole în Timişoara (2 octombrie 2018, Filarmonica Banatul), Oradea (3 octombrie 2018, Casa de Cultură a Sindicatelor), Cluj-Napoca (21 octombrie 2018, Sala Polivalentă), Bucureşti (3 noiembrie 2018, Sala Palatului), Iaşi (11 noiembrie 2018, Sala Polivalentă).

Dacă e uşor sau greu acest demers o spune chiar el, într-o postare din septembrie 2018, pe pagina sa de facebook (www.facebook.com/AndreiPaunescuOficial): „După ce tata s-a dus, în 2010, am simţit că responsabilitatea ne este şi îmi devine mult mai mare şi că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moştenirea de învăţătură, de criterii şi de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Şi că trebuie să creăm realităţi importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulţumirea personală, mai mare sau mai mică. Ştiţi cât îmi este de uşor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viaţa mea trăită şi muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine”.
AGERPRES
Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Cultură

Lasă un răspuns

Check Also

Opt persoane au fost transportate la spital în urma accidentului de pe DN 1B

Opt persoane au fost transportate la spital în urma accidentului produs, duminică, pe DN 1…