Acasa Eveniment Ce prevede Protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General cu privire la interceptări şi la supravegherea operativă

Ce prevede Protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General cu privire la interceptări şi la supravegherea operativă

19 min read
0
0
48

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în anul 2009. Protocolul a fost semnat în februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi a înlocuit documente similare încheiate chiar imediat după înfiinţarea de către Guvernul Năstase a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), actuala DNA.

Documentul are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea şi prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Niţu, fiind aprobat de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general şi de George Maior, director al SRI.
Protocolul stabileşte între obiective: valorificarea eficientă a capacităţilor specifice deţinute de cele două instituţii în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc externi şi interni Ia adresa securităţii naţionale, care pot genera sau favoriza săvârşirea infracţiunilor; punerea Ia dispoziţie a informaţiilor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice părţilor, precum şi asigurarea protecţiei acestora; efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege, pentru solicitarea şi obţinerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii; constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale; acordarea asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale; acordarea de către Serviciu, în conditiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor în cauzele vizând faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată; crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situaţii deosebite, a datelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor fiecărei părţi.
Conform documentului, schimbul de informaţii, date, documente şi materiale se efectuează de procurori şi ofiţeri anume desemnaţi, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. În situaţii excepţionale, pentru valorificarea unor oportunităţi operative, schimbul de informaţii se poate face şi Ia nivelul de execuţie, cu încunoştinţarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. Schimbul se realizează Ia sediul unităţilor centrale sau teritoriale ale Serviciului sau în locuri anume stabilite de şefii acestor unităţi şi conducătorii structurii/unităţii de Parchet (centrale sau teritoriale). În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părţi.
Protocolul prevede că se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcţiile judeţene de informaţii, efectuarea unor verifiăari tehnice, cu privire Ia identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de funcţiune a postului, precum şi Ia existenţa condiţiilor tehnice necesare ducerii Ia îndeplinire a prevederilor autorizaţiei. La solicitare, Serviciul va efectua verificări în evidenţele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor efectuate în baza actelor de autorizare.
Documentul stabileşte că Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date inseriaţi, puşi Ia dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. În vederea sprijinirii activităţilor specifice desfăşurate de Parchet sau parchetele teritoriale, Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, Ia solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conţină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, frecevenţa radio), data şi ora efectuării convorbirii sau comunicării. Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii speciale.
Pentru asigurarea derulării cu operativitate a activităţilor de punere în executare a actelor de autorizare emise, unitatea specializată din cadrul Serviciului va desemna un ofiţer de legătură cu Parchetul, atât Ia nivel central, cât şi Ia nivel teritorial, din cadrul structurilor corespondente ale direcţiilor judeţene de informaţii.
Protocolul are un capitol referitor la colaborarea specifică dintre SRI şi DNA, care prevede că, ”în condiţiile legii, Serviciul acordă sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin Direcţiei Naţionale Anticorupţie – structura centrală, denumită în continuare Direcţia – cu privire Ia punerea în aplicare a actelor de autorizare eliberate în temeiul art. 91 indice 1 – 91 indice 5 din Codul de procedură penală”.
”Sprijinul tehnic constă în transmiterea semnalului, managementul şi întreţinerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de Ia centrele de interceptare ale Serviciului spre spaţiile destinate Direcţiei. Recepţionarea semnalului şi transcrierea conţinutului comunicaţiilor interceptate se efectuează de către Direcţie. Implementarea aplicaţiilor specifice pe terminalele de exploatare tehnică aflate în proprietatea/administrarea Direcţiei, întreţinerea şi depanarea echipamentelor de criptare se efectuează de Serviciu, prin unitatea specializată. Reţelele LAN aferente spaţiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de către Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de către Direcţie. Sunt interzise orice intervenţii software constând în testări de aplicaţii, modificarea softului existent şi altele asemenea, asupra sistemului informatic. Tentativele de intruziune în bazele de date ale sistemului, dincolo de limita admisă prin drepturile de acces, atrage după sine decuplarea de Ia sistem”, prevede documentul.
Protocolul stabileşte că, la cererea scrisă a Parchetului sau parchetelor teritoriale, Serviciul efectuează operaţiuni tehnice audio/video, în baza actului de autorizare emis de instanţa de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofiţerilor de legătură desemnaţi de Serviciu. Aceste activităţi vor fi realizate de unitatea specializată, cu aprobarea directorului Serviciului şi numai în cazurile de fapte de terorism şi împotriva siguranţei naţionale.
Totodată, ”solicitarea de realizare a unei acţiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe, cu cel puţin 48 de ore înainte de declanşarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor. Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. În situaţii deosebite, termenul poate fi extins până Ia maxim 3 zile, indiferent de natura infracţiunilor săvârşite sau a măsurilor preventive dispuse”.
Un alt capitol prevede că Serviciul Român de lnformaţii, prin U.M. 0198 Bucureşti, comunică Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin cerere scrisă şi motivată, date şi indicii temeinice cu privire Ia cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul ţării noastre, care au desfăşurat, desfăşoara ori intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională, necesare pentru declararea acestora ca persoane indezirabile. Aceste cereri, însoţite de argumentele SRI, se judecă în regim de urgenţă.
În final se precizează că, odată cu intrarea în vigoare a protocolului, îşi încetează aplicabilitatea protocolul dintre SRI şi Parchetul General încheiat în 2005-2006, protocolul dintre SRI şi PNA datând din ianuarie 2003, care a avut şi o anexă în 2004, precum şi protocolul dintre SRI şi Curtea de Apel Bucureşti, încheiat în 2007.
„Mâine va fi publicat protocolul din 2009 dintre Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii. (…) Noi nu avem un protocol semnat cu DNA, avem cu Parchetul General, unde e inclusă şi DNA”, anunţa joi seară, la B1 TV, purtătorul de cuvânt al SRI Ovidiu Marincea.

El a spus că „nu vor fi surprize în acest protocol”, care cuprinde regulile pe care le aplică cele două instituţii prin respectarea legii.

Purtătorul de cuvânt al SRI a spus că protocoalele încheiate de SRI cu diverse instituţii sunt acorduri bilaterale sau multilaterale între instituţii ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperării dintre acestea, „nu pe lângă lege, nu dând noi puteri vreunei instituţii, ci norme de lucru, punând în aplicare legea”.

Ministerul Public a transmis marţi că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru ca protocolul încheiat între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) să poată fi declasificat.

„În acest moment, având în vedere concluzia analizei, Ministerul Public aşteaptă punctul de vedere al Serviciului Român de Informaţii, astfel cum prevede procedura de declasificare a documentelor cu acest regim juridic, punct de vedere care a fost solicitat în scris instituţiei cosemnatare. Reamintim faptul că protocolul în cauză a fost încheiat în cadrul normativ în vigoare la data semnării, în limita şi competenţele specifice prevăzute de lege”, spunea Ministerul Public.

Preşedintele comisiei de control a SRI, Claudiu Manda, a declarat marţi că tot protocolul încheiat între Parchetul instanţei supreme şi SRI va fi declasificat, dar numai după ce Parchetul General îşi va da acordul în acest sens.

În 19 martie, Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut procurorului general Augustin Lazăr începerea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism si Serviciul Român de Informaţii.

Anterior, premierul Viorică Dăncilă a solicitat desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, „având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcţionarea României că stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, precum şi poziţia oficială exprimată astăzi de Administraţia Prezidenţială”.

Vezi AICI documentul declasificat

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Eveniment

Lasă un răspuns

Check Also

Familie atacată în gospodărie de un urs

O femeie în vârstă de 52 de ani şi soţul acesteia, de 58 de ani, din satul Plăieţu, comuna…