Acasa Economic Guvernul reorganizează CNADNR și înfiinţează Compania Naţională de Investiţii Rutiere SA

Guvernul reorganizează CNADNR și înfiinţează Compania Naţională de Investiţii Rutiere SA

11 min read
0
0
96

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care reorganizează CNADNR și înfiinţează Compania Naţională de Investiţii Rutiere SA (CNIR), o companie distinctă pentru gestionarea infrastructurii rutiere. În același timp, CNADNR își schimbă denumirea în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și va avea ca obiect principal de activitate întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea autostrăzilor, drumurilor, variantelor ocolitoare și altor elemente de infrastructură rutieră.

„Proiectele aflate în implementare,  odată ce vor fi finalizate, vor fi transferate către compania de investiții nou înființată”, a anunţat Guvernul.

CNIR se va ocupa de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor în condiții de siguranță, cu atingerea unor timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și asigurarea confortului în trafic.

Capitalul social iniţial al CNIR este în valoare de 50 milioane lei. Noua companie de investiții poate participa cu capital, în condiţiile legii, la constituirea de societăţi comerciale cu obiect de activitate similar sau conex, împreună cu persoane fizice şi/sau juridice, române şi/sau străine pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructura rutiera. De asemenea, poate înfiinţa sucursale, reprezentanţe, agenţii şi alte asemenea subunităţi în ţară şi în străinătate, inclusiv în parteneriat cu Instituţiile Financiare Internaţionale, pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură de transport.

În ceea ce privește gestionarea proiectelor, CNAIR transferă, în mod etapizat, pe o perioada de maximum 3 ani, proiectele de infrastructură de transport rutier către CNIR.

Proiectele care vor fi transferate sunt: modernizarea Centurii Sud Bucureşti; realizarea ring II Centura Sud Bucureşti; realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti; realizarea autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; realizarea drumului expres Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani.

Până la desfăşurarea efectivă a activităţii CNIR, pot fi asigurate servicii suport de către CNAIR pe bază de protocol de colaborare încheiat între cele două companii.

Personalul CNIR este angajat pe bază de contract individual de muncă încheiat conform legii, numai prin concurs.

Sursele de finanțare ale CNIR sunt fondurile externe nerambursabile (pentru perioadele de programare 2007-2013, 2014-2020 și după 2020), sumele alocate de la bugetul de stat și alte surse legal constituite (împrumuturi publice sau de la instituții financiare internaționale). De asemenea, CNIR încasează lunar de la CNAIR un procent de 15% din valoarea rovignetei încasate, tarifelor de trecere a podurilor precum și din alte venituri rezultate din exploatarea bunurilor proprietate publică pe care le are concesionate, cu excepția veniturilor din concesiunile de spații de servicii și a veniturilor din închirieri.

„Măsura guvernului de înființare a CNIR va conduce la dezvoltarea pe termen lung a reţelei trans-europene de transport (TEN-T), pentru funcționarea optimă a pieţei interne comunitare, în strânsă legătură cu realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 privind creşterea economică”, arată Guvernul.

Master Plan, aprobat

Guvernul a aprobat miercuri Master Planul General de Transport al României, document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal. În iunie 2016, proiectul de HG pentru aprobarea Masterplanului General de Transport a fost lansat în dezbatere publică, în cadrul Comisiei de Dialog Social. Master Planul cuprinde proiectele de infrastructură care trebuie realizate până în 2030. În următorii 15 ani, România îşi propune investească 43,5 miliarde de euro în infrastructură.

Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030.

Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice și scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă și armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre.

Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.

Nu în ultimul rând, adoptarea Mater Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructura Mare.

Sinteza Strategiei Master Planului General de Transport al României poate fi accesată pe pagina Ministerului Transporturilor, la adresa:

http://mt.gov.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente-master-plan

„Masterplanul analizează obiectivele majore ale sistemului naţional de transport şi constituie un instrument strategic de planificare a investiţiilor majore pentru obiectivele de transport la scară naţională. Masterplanul securizează practic construcţia a peste 6.800 de kilometri de drum, din care peste 1.500 de km de autostradă şi peste 1.300 de kilometri de drum expres”, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.

Buşe a precizat că în masterplan sunt cuprinse şi măsuri pentru modernizarea a 5.000 de kilometri de cale ferată, a 12 aeroporturi şi a 32 de porturi. Acest masterplan este o condiţie ex ante pentru accesarea de fonduri europene în transporturi şi infrastructură.

Potrivit documentului, vor fi cumpărate şi noi echipamente necesare infrastructurii din România. Masterplanul a fost elaborat în colaborare cu instituţiile europene, a precizat ministrul Transporturilor.

La nivelul autorităţilor au avut loc dezbateri, în ultimul an, în legătură cu forma în care ar trebui aprobat documentul. În timp ce unii decidenţi au propus aprobarea unei Hotărâri de Guvern, alţii au înclinat spre un proiect de lege trimis de către Guvern spre aprobare în Parlament, pentru a reduce riscul unor modificări după intrarea în vigoare.

În 15 martie, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Marcel Boloş susţinea că Guvernul va aproba un proiect de lege pe care îl va trimite în Parlament, însă ulterior autorităţile preferat să realizeze un proiect de Hotărâre de Guvern.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Economic

Lasă un răspuns

Check Also

NU EXISTĂ PROCEDURĂ ÎMPOTRIVA TRĂDĂTORILOR!

Priviți, aceștia sunt moartea… În loc să împodobească pomul vieții, îl despoaie și s…