Acasa Justiție ÎCCJ a decis rejudecarea procesului în urma căruia Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră condamnări de 8 ani și respectiv 5 ani. Vezi ce a declarat Vlad Cosma

ÎCCJ a decis rejudecarea procesului în urma căruia Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră condamnări de 8 ani și respectiv 5 ani. Vezi ce a declarat Vlad Cosma

27 min read
0
0
41

Instanţa supremă a decis, luni, rejudecarea dosarului în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Mircea Cosma a fost condamnat în primă instanţă la opt ani închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani închisoare. Ei sunt acuzaţi de procurorii DNA că ar fi primit de la administratorii unor firme aproximativ un milion de euro pentru acordarea unor contracte de lucrări în care beneficiar era Consiliul Judeţean.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, rejudecarea dosarului în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Mircea Cosma a fost condamnat în primă instanţă la opt ani închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani închisoare.
Potrivit deciziei instanţei, dosarul se va rejudeca la Secţia penală de la Înalta Curte. Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi.
În urma acestei hotărâri, decizia de condamnare dată de prima instanţă a fost desfiinţată, iar procesul se va relua de la zero.
A existat şi o opinie separată, în sensul admiterii apelului declarat de Vlad Cosma numai sub aspectul constatării incidenţei art. 19 din OUG 43/2002 şi păstrării condamnărilor date de prima instanţă pentru Mircea Cosma, Daniel Alixandrescu şi Răzvan Alexe.
Completul de judecată a fost format din magistraţii Iulian Dragomir (preşedinte), Ştefan Pistol, Ioana Bogdan, Leontina Şerban şi Geanina Arghir.
Avocatul lui Mircea Cosma, Horia Miclescu, a declarat că, prin această decizie de rejudecare, instanţa a constatat faptul că mai multe probe de la dosar nu au existat.
„Consider că este o soluţie absolut corectă, temeinică şi în acelaşi timp profund morală. Fac această apreciere raportat la ceea ce s-a întâmplat în faza de apel, ocazie în care s-au devoalat neregularităţi procesuale. Mă refer la inexistenţa stick-ului, la aşa-zisele înscrisuri, discutând alte nulităţi privind percheziţia informatică, pentru că la baza susţinerii rechizitoriului s-a aflat acest stick fantomă. Nu există nici descărcarea a 258 de înscrisuri care ar fi descris circuitul infracţional în cauză. (…) Soluţia, teoretic, înseamnă revenirea la situaţia iniţială, adică la rejudecarea fondului, de la zero. Soluţie care, după mine, e pe deplin morală, pentru că o astfel de gravitate, un dosar de amploarea aceasta şi cu riscurile pe care îl prezenta, o altă soluţie ar fi dus la o validare a unor neregularităţi. Acest lucru înseamnă că hotărârea de fond a fost nelegală şi netemeinică. Ambele apeluri, adică ale inculpaţilor, dar şi al DNA, au fost admise. Deci, se pleacă de la zero cu şanse egale”, a spus avocatul.
Iniţial, în primă instanţă, Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani închisoare. În acelaşi dosar, omul de afaceri Răzvan Alexe primise doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, iar fostul director al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu – şase ani de închisoare.
Pe 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu.
Omul de afaceri Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită şi fostul director al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu de luare de mită şi abuz în serviciu.
Potrivit DNA, în perioada 2012 – 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe.
Procurorii susţin că sumele de bani au fost pretinse şi primite de cei doi în schimbul intervenţiei la persoane cu putere de decizie din cadrul CJ Prahova – şi anume la Mircea Cosma şi Daniel Adrian Alixandrescu (director executiv al Direcţiei Patrimoniu, având în subordine Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte, precum şi Serviciul Urmărire Lucrări Publice), astfel încât societăţile să obţină trei lucrări de modernizare/întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate.
Cele trei lucrări se referă la obiectivele: „Modernizare DJ 101 I Buda Nedelea, judeţul Prahova”, „Lucrări şi servicii privind întreţinerea curentă a drumurilor publice – plombe” şi „Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă 2012 – 2013”.
Conform DNA, pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei.
„Pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu rezultate din lege şi din fişa postului şi pentru a favoriza cele trei societăţi comerciale, inculpaţii Cosma Mircea şi Alixandrescu Daniel Adrian au pretins şi primit de la inculpatul Alexe Răzvan o parte din sumele pretinse şi primite de acesta de la denunţători, respectiv 1.890.064 lei – inculpatul Cosma Mircea şi 130.000 lei – inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian. Anterior, în perioada 2010 – 2011, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, inculpatul Cosma Mircea a mai pretins de la reprezentantul de atunci al uneia dintre cele trei societăţi comerciale (în prezent decedat), în schimbul decontării cu prioritate a sumelor datorate de autoritatea publică judeţeană pentru lucrări executate de această firmă, suma totală de 900.000 lei, din care a primit 550.000 lei. Suma a fost disimulată în contravaloarea unor suprafeţe de teren arabil – obiect al unor contracte de vânzare-cumpărare autentificate, în baza cărora societatea le-a ‘achiziţionat’ de la persoane interpuse de inculpat, apropiate familiei sale, la preţuri supraevaluate. Obiectul mitei l-a reprezentat în acest caz diferenţa dintre preţul de vânzare către societatea respectivă şi preţul cu care terenurile fuseseră efectiv cumpărate anterior, de la primii proprietari, şi este în cuantum de 487.000 lei”, mai susţin procurorii.

Fostul deputat Vlad Cosma a declarat luni că şi-a confecţionat singur dispozitivele cu care i-a înregistrat pe procurorii de la DNA Ploieşti şi i-a anunţat pe judecătorii de la Instanţa supremă că renunţă la statutul de martor cu identitate protejată într-un dosar în care este judecat Sebastian Ghiţă.
Vlad Cosma a dat luni o declaraţie în calitate de martor, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat de corupţie şi şantaj, alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Prahova.
În timpul audierii, judecătorii l-au întrebat dacă a folosit telefonul mobil pentru a-i înregistra pe procurorii de la DNA Ploieşti.
„Nu am înregistrat doar cu telefonul. Văzând aceste practici, am încercat în aceşti ani să fac aceste înregistrări ştiind că într-o zi voi spune ce ştiu. Am avut mai multe dispozitive. Nu au fost puse la dispoziţie de cineva. Pe lângă profesia de economist, de mic copil am avut pasiune pentru IT. Am câştigat şi premii. Am confecţionat singur dispozitivele”, a răspuns Vlad Cosma.
Tot luni, Vlad Cosma a anunţat că renunţă la statutul de martor cu identitate protejată pe care l-a avut în dosarul lui Ghiţă.
„Statutul de martor protejat mi-a fost impus de procurorul Mircea Negulescu fără ca eu să solicit acest lucru. Nu mă refer la cererea prin care am solicitat acest statut, care reprezenta o formalitate dictată de Negulescu. Dânsul ne spunea ce să facem. Solicitarea acestui statut a fost impusă. Eu am două calităţi în dosar: două identităţi protejate şi cea reală. Nu mai ştiu cu ce nume am semnat, pentru că în ultimii doi ani am avut foarte multe. Ce scrie în declaraţii erau lucruri de care eu nu aveam cunoştinţă. Nu am vrut să semnez minciuni cu numele meu real”, a explicat fostul deputat.
Vlad Cosma le-a povestit judecătorilor cum a ajuns să dea declaraţii în dosarul lui Ghiţă.
Astfel, el a precizat că, în luna noiembrie 2015, a fost chemat la DNA Ploieşti, împreună cu sora lui, de către procurorul Mircea Negulescu, iar la întâlnire a asistat şi şeful acestuia, Lucian Onea.
„De faţă cu mine, i s-a cerut surorii mele să facă un denunţ împotriva lui Sebastian Ghiţă şi Liviu Tudose. Pentru că era notar şi cei doi erau clienţii ei. Sigur ştia ceva despre ei, în percepţia celor doi procurori. Sora mea a refuzat. Ei au spus că i se poate conferi identitatea de martor protejat. A fost ameninţată. I s-a spus că, dacă refuză, va fi inculpată, ceea ce s-a întâmplat peste două săptămâni. Pentru că sora mea a refuzat, am fost chemat doar eu, în decembrie 2015, de către cei doi procurori. În acelaşi timp, la sediul DNA se aflau Mircea Păvăleanu şi Răzvan Alexe. Am asistat la negociere. I se cerea lui Păvăleanu să susţină un denunţ, formulat în prezenta cauză. (…) În 2016, am fost chemat cu tatăl meu de către cei doi procurori. Sora mea deja fusese trimisă în judecată şi era o situaţie tensionată. I s-a cerut tatălui meu să facă un denunţ împotriva lui Sebastian Ghiţă, Viorel Dosaru sau Liviu Tudose. Tata a refuzat. Tatălui meu i s-a spus clar că, dacă va refuza, vor exista repercusiuni împotriva lui. Pentru a ieşi din situaţie, am cerut un timp de gândire ca să ne lase să plecăm şi să vedem ce se poate face. Ulterior, am fost chemat singur cu o altă persoană, care a dat o declaraţie cu nume real şi una cu identitate protejată. A venit rândul meu să dau o declaraţie cu identitate protejată, prin care să susţin ce a declarat prima persoană. Am mai primit telefoane de la Negulescu să mă întrebe dacă m-am răzgândit, dacă tata s-a răzgândit, pentru că are dosar şi poate să beneficieze de anumite lucruri. A spus că domnul Lucian Onea aşteaptă răspuns, că este nervos, că tata are o vârstă şi o să moară în puşcărie. Era o ameninţare continuă, la care am asistat timp de doi ani. Jucau un rol – Negulescu era cel bun şi Onea cel rău”, a spus Vlad Cosma.
El a mai afirmat că, în februarie 2016, a acceptat să dea o declaraţie în acest dosar şi îşi aduce şi acum aminte de „râsetele lui Onea, Negulescu şi poliţistului judiciar Iordache, din birou, când se introduceau pasaje neadevărate”, care îl incriminau pe el.
Fostul deputat le-a mai spus judecătorilor că a continuat să meargă constant la DNA Ploieşti, unde a dat declaraţii în mai multe dosare.
„Am continuat să merg constant la DNA Ploieşti, pentru că eu am dat declaraţii în mult mai multe dosare, toate reclamate la Parchetul General. În acest context, auzeam foarte multe discuţii. Relevant pentru cauza asta este că am auzit cum Ispas trebuia să stea în arest, ca să formuleze şi el denunţuri, pentru că este un jegos şi o zdreanţă. De procurorul Tudose, Negulescu zicea că speră să îl găsească spânzurat de un pom în pădure la Pauleşti. Înregistrarea o pot pune la dispoziţie. Negulescu avea un suflet negru”, a mai declarat Vlad Cosma.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 20 aprilie.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis.
De asemenea, în dosar mai sunt judecaţi Liviu Mihail Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Conform DNA, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă. Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.
„Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţin procurorii.
Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Justiție

Lasă un răspuns

Check Also

Romsilva a cumpărat uniforme de serviciu de peste 1,4 milioane de lei pentru Direcţia Silvică Prahova

Regia Naţională a Pădurilor (Romsilva) a achiziţionat uniforme de serviciu în valoare de 1…