Acasa Cultură Informare privind starea patrimoniului cultural din județul Prahova – anul 2016

Informare privind starea patrimoniului cultural din județul Prahova – anul 2016

19 min read
0
0
41

I. PROMOVAREA PROIECTELOR CULTURALE REPREZENTATIVE PENTRU JUDEȚUL PRAHOVA

1. Festivalul Internațional de Poezie ‘Nichita Stănescu’, ediția a XXVIII-a, manifestare organizată în perioada 27 — 31 martie 2016, la Ploiești, precum și în localitățile Bușteni, Sinaia, Plopeni, Ceptura. Ampla acțiune s-a derulat sub egida Ministerului Culturii, cu sprijinul Academiei Române, al Uniunii Scriitorilor din România, al autorităților publice locale și cu participarea tuturor instituțiilor de cultură din Municipiul Ploiești și din celelalte localități în care au fost elogiate spiritul și personalitatea Marelui Poet.

Programul evenimentului a prilejuit reunirea unor nume sonore ale culturii românești, din țară și afară granițelor: acad. Eugen Simion, acad. Adam Puslojic, acad. Mihai Cimpoi, Paul Cernat, Carolina Ilica,

2. Universitatea Populară ‘Nicolae Iorga’ — instituție de prestigiu a vieții culturale și științifice românești, și-a desfășurat tradiționalele Cursuri de vară la Vălenii de Munte și în acest an, în perioada 14 — 19 august, organizatori ai ediției 2016 fiind Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Prahova, împreună cu Consiliul Județean Prahova și Primăria Orașului Vălenii de Munte, prin instituțiile de cultură ale acestora. Temele principale ale Cursurilor din acest an au fost următoarele: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial; realizarea Marii Uniri; 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, 150 de ani de la înființarea Academiei Române, 150 de ani de la proclamarea principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen, ca domnitor al României. Ca și în anii precedenți, Cursurile de Vară ale Universității Populare ‘Nicolae Iorga’ de la Vălenii de Munte au fost onorate de participarea unor cunoscuți oameni de cultură din țară și din afara granițelor țării, academicieni, membri ai Uniunii Scriitorilor din România și ai Uniunii Scriitorilor din Moldova, reputați istorici și scriitori din Germania, Republica Moldova etc.

3. Promovarea valorilor culturale în afara granițelor. Susținerea de activități culturale în perioada 30 septembrie — 3 octombrie 2016 în Republica Moldova:

— Vernisarea unei expoziții de icoane pe sticlă realizate de elevii din comună Drajna, județul Prahova, la sediul Liceului Al. Donici din Chișinău;

— Prezentarea celor 6 volume din oratoria lui Nicolae Iorga (Discursuri parlamentare), editate de Direcția Județeană pentru Cultură Prahova;

— Manifestare dedicată patrimoniului imaterial (prezentarea dansuri populare, muzică populară, parada portului popular, recitaluri de poezie). Acțiunea s-a desfășurat în comuna Chișcăreni — localitate înfrățită cu comună Drajna;

— Vizita în orașul Sângerei și depunerea de flori la Monumentul savantului Nicolae Iorga, monument realizat de către Direcția Județeană pentru Cultură Prahova și donat orașului Sângerei.

4. Editarea lucrării Discursuri parlamentare Nicolae Iorga, volumul V (partea I și partea a II-a) face parte dintr-un proiect inițiat de către Direcția Județeană pentru Cultură Prahova în anul 2011, prin care ne-am propus valorificarea întregii activități parlamentare a Savantului. Componenta științifică — restitutivă este realizată de Georgeta Filitti, cercetător la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc și specialist în istoria modernă și contemporană a României.

Paternitatea unei astfel de întreprinderi i-a aparținut însuși istoricului, în perioada interbelică și s-a materializat parțial, doar prin apariția vol. I (perioada parlamentară iunie 1907 — iunie 1917, București, 1939) și vol. ÎI (perioada parlamentară decembrie 1919 — iunie 1923, București, 1940). Ulterior, cauze obiective au împiedicat editarea volumelor următoare ale ediției I, antume. Peste patru decenii, în 1981, Ion Constantinescu, fost colaborator al lui Iorga la Așezământul Tipografic Datina Românească de la Vălenii de Munte, jud. Prahova, în ultimii ani de viață ai Magistrului, a editat o selecție a intervențiilor parlamentare ale omului politic român (N. Iorga,  Discursuri parlamentare, 1907 — 1917, introducere și antologie de Ion Constantinescu, Editura Politică, București, 1981, 372 p., cu 20 de fragmente de cuvântări de la tribună Camerei Deputaților). Marea majoritate a discursurilor au fost incluse în cele 5 volume ale complexului proiect editorial: N. Iorga,  Discursuri parlamentare, prin care sunt restituite cercetătorilor și cititorilor documente parlamentare iorghiste puțin cunoscute și utilizate.

Volumele editate sunt: 1. Nicolae Iorga,  Discursuri parlamentare,  vol. I (1907 — 1917),  ediția a II-a, îngrijirea textului, prefață și note de Georgeta Filitti, Editura Mesagerul, Chișinău, 2011, 846 p.; 2. Nicolae Iorga,  Discursuri parlamentare, vol. ÎI  (1919 — 1923),  ediția a II-a, îngrijirea textului, prefață și note de Georgeta Filitti, Editura Mesagerul, Chișinău, 2012, 882 p.; 3. Nicolae Iorga,  Discursuri parlamentare, vol. III (1923 — 1928), îngrijirea textului, prefață și note de Georgeta FIlitti, Editura Karta — Graphic, 2014, 606 p.; 4. Nicolae Iorga,  Discursuri parlamentare, vol. IV (1928 — 1931), îngrijirea textului, prefață și note de Georgeta Filitti, Editura Karta — Graphic, 2014, 585 p.; Nicolae Iorga,  Discursuri parlamentare, vol. V (30 aprilie 1931 — 31 martie 1932), partea I, îngrijirea textului, prefață și note de Georgeta FIlitti, Editura Karta — Graphic, 2016, 561 p.; 6. Nicolae Iorga,  Discursuri parlamentare, vol. V (1 aprilie 1932 — 18 martie 1940), îngrijirea textului, prefață și note de Georgeta Filitti, Editura Karta — Graphic, 2016, 526 p.

Volumul V al Discursurilor, lansat în anul 2016, încheie seria de oratorie parlamentară a lui Nicolae Iorga. Lucrarea cuprinde intervențiile din Adunarea Deputaților și din Senat (perioada aprilie 1931 — martie 1940), timp în care istoricul a condus Guvernul României.

II. Starea de conservare a patrimoniului depozitat la Mănăstirea Sinaia

Clădirea în care se află Muzeul Mănăstirii Sinaia a fost ridicată între anii 1842-1846 si a servit drept casă de oaspeti, până la data înființării muzeului, 1895. A fost reședință regală de vară în deceniul 8 al secolului al XIX-lea, regele supraveghind personal de aici lucrările de construcție a Castelului Peleș, din vecinătate. Una din camere păstrează desenele în creion ale Reginei Elisabeta, pe peretele nordic.

Este prima expoziție religioasă din tara noastră, inaugurată în 1895, și a funcționat fără întrerupere de la înființare până în zilele noastre.

Colecția de artă religioasă cuprinde icoane, carte veche si odoare din sec. XVII-XIX. Printre cele mai valoroase obiecte se numără 5 icoane de Pârvu Mutu (1693) si Biblia de la București (1688). De asemenea, Muzeul Mănăstirii Sinaia este primul muzeu de artă religioasă din România, cu exponate din sec. XVII-XIX.

În județul Prahova, s-a realizat concentrarea bunurilor de patrimoniu de la culte, conform prevederilor Legii nr. 63/ 1974, la Mănăstirea Sinaia, unde sunt depozitate 1774 cărți vechi (incunabule, manuscrise etc., ediții rare), precum și 450 icoane pictate în secolul XVIII și XIX.

Datorită condițiilor climaterice specifice orașului Sinaia (umiditatea relativă mare, diferențieri bruște de temperatură), aceste bunuri de o valoare inestimabilă nu sunt păstrate și conservate în condiții optime.

În anul 2004, Direcția Județeană pentru Cultură Prahova a demarat, împreună cu autoritățile bisericești, construirea unui paraclis și a spațiilor de depozitare, conservare și restaurare în incinta Mănăstirii Jercălăi.

Realizarea proiectului avea ca finalitate transferarea unei părți importante a patrimoniului ecleziastic aparținând județului Prahova, de la Sinaia (unde bunurile sunt depozitate în condiții improprii), la Jercălăi, într-un alt spațiu, realizat special pentru conservarea bunurilor de patrimoniu într-o zonă geografică propice.

III. Prezentarea proiectului de valorificare a patrimoniului Comunei Chiojdeanca

Comuna Chiojdeanca are în componență trei sate — Chiojdeanca, Nucet și Trenu. Pe teritoriul comunei Chiojdeanca stau mărturie pentru locuirea din trecutul îndepărtat două așezări — așezarea dacică din zona centrală — Hallstatt și ‘Magazia lui Nicu Savu’, așezare feudală, continuitatea locuirii fiind atestată de asemenea și prin crucile de piatră de secol XVII și XIX, cu înscrisuri pe toate laturile, ce se găsesc pe teritoriul satului Trenu, component al comunei. Însă prima atestare documentară a localității Chiojdeanca apare în 17 martie 1607 (DIR, sec. XVII, vol. I, p.50 — dar documentul pare incert), așezarea dezvoltându-se în jurul locului de popas pe străvechiul drum ce venea din Transilvania, prin pasul Buzău și se îndrepta către Mizil și Târgșor. Astfel, istoricul așezării Nucet este necunoscut până în acea dată, prima atestare documentara fiind în anul 1608.

O însemnare găsită pe coperta unui penticostar, păstrat în biserica Sf. Dimitrie și aparținând preotului ‘Ion sin popa Ion ot Nucet’ ne informează despre ecoul răscoalei lui Tudor Vladimirescu în localitate: ‘În ast an, o mie opt sute douăzeci și unu au fostu mare răzmeriță în Țara Românească încât s-au bajanarit tot câmpu de frica turcilor, că au venit doi crai asupra boierilor, unul de la apus, anume Tudor cu oaste și altul de la răsărit anume Ipsilant cu arvagii greci, sârbi, tot asupra boierilor; iar boierii au fugit în Țara Ungurească, iar unii au rămas în țară. Pre aceștia i-au prădat de bani, de vite, de haine și de armesi mulți până la moarte; unde dă arvagii de ciocoi nu era putiință de a mai scăpa și pre mulți i-au tăiat.’ (Margareta Gouziec, Ecoul rascoalei lui Tudor Vladimirescu în regiunea Ploiești, Din activitatea muzeelor noastre, Într Poligraf. Pl.1956, p.91). O atestare certă este cea din pisania bisericii cu hramul Sf. Dimitrie, pe care autorul Mihai Apostol o menționează că datând din anul 1774. Din anul 1923 a rămas capela de cimitir, enoriașii s-au folosit de biserica din centrul comunei. În 1950 a fost alungită, iar în 1941 și 1944 a suferit restaurări.

Reabilitarea unuia din cele două monumente ce se găsesc pe teritoriul administrativ al Comunei Chiojdeanca din județul Prahova: monumentul de categorie A, Cod LMI: PH-ll-m-A-16543, datare 1774 — Biserica de lemn ‘Sfântul Dumitru’.

La momentul restaurării, monumentul se afla în stare de pre colaps. Starea de conservare a elementelor artistice de pictură decorativă era relativ bună, însă elementele structurale erau grav afectate. Structura corpului bisericii a suferit deformări majore, pierzându-și chiar turla în întregime, din cauza prăbușirii unuia din brazii din imediata vecinătate peste ea. Starea ei, și așa precară, a impus intervenții de urgență în vederea restabilirii integrității monumentului, însă acestea nu au fost realizate corespunzător și, concomitent cu tasarea inegală a terenului și chiar alunecării terenului odată cu pietrele de fundare ale acesteia, s-au impus noi intervenții pentru salvarea monumentului. În salvarea monumentului, obiectivul principal l-a reprezentat redarea stabilității sale structurale.

Prin proiectul de restaurare, a fost propusă clasarea incintei monumentului și încadrarea acesteia ca monument, ca urmare a identificării valorii elementelor de tipologie ale crucilor de piatră.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Cultură

Lasă un răspuns

Check Also

La Ploiești, România s-a calificat la Campionatul European Under-21 din 2019, după 4-0 cu Liechtenstein

Selecţionata de tineret a României s-a calificat, după două decenii, la Campionatul Europe…