Acasa Justiție Ministerul Justiţiei a retras cererea de extrădare emisă pe numele lui Sebastian Ghiţă

Ministerul Justiţiei a retras cererea de extrădare emisă pe numele lui Sebastian Ghiţă

9 min read
0
0
24

Ministerul Justiţiei a retras cererea de extrădare emisă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă, au precizat joi, pentru AGERPRES, surse din MJ.
Conform surselor citate, odată cu anularea de către instanţă a mandatului de arestare emis pe numele lui Ghiţă a dispărut şi temeiul juridic pentru cererea de extrădare.
Pe 7 martie, Curtea de Apel Ploieşti a admis contestaţia formulată de fostul deputat Sebastian Ghiţă şi a decis revocarea măsurii arestării preventive emise pe numele acestuia în dosarul în care el este cercetat de DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă, spălare a banilor şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiţă este acuzat în acest dosar că ar fi primit, în perioada 2007 – 2014, pentru contracte atribuite de instituţii şi autorităţi publice unor societăţi comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei şi zece milioane de euro.
„În perioada 2007 – 2015, la nivelul instituţiilor publice şi autorităţilor publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, de către mai multe societăţi comerciale cu acest profil de activitate şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale SC International SRL şi SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanţate din bani publici şi fonduri europene, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale (…) şi ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor, declarate ulterior câştigătoare ale procedurilor de licitaţie, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituţiilor şi autorităţilor contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea lor în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de acesta”, preciza DNA.
Din comunicatul menţionat reiese că, pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte sumele primite, Ghiţă ar fi indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operaţiuni comerciale. „Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparţineau grupului Asesoft/ Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive”, spun anchetatorii.
Procurorii mai susţin că lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft/ Teamnet ar fi fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate.
„Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft/ Teamnet contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate”, se menţiona în comunicat.
DNA arată, de asemenea, că, începând cu anul 2010, Sebastian Ghiţă, Bogdan Padiu şi Cristian Anastasescu au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, care a continuat să îşi desfăşoare activitatea până în 2014. Grupul infracţional a fost iniţiat şi condus de Ghiţă, iar ceilalţi doi au avut atribuţii bine definite şi repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obţine foloase materiale prin trafic de influenţă şi spălare de bani.
„Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce priveşte sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiţă Sebastian Aurelian a fost acela care a iniţiat constituirea grupului infracţional organizat şi ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanţilor unor firme IT, în scopul facilitării obţinerii de contracte finanţate din fonduri publice şi derulării în bune condiţii a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA, şi inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparenţă de legalitate, prin dispunerea şi/ sau semnarea unor documente justificative fictive”, se mai arăta în comunicatul DNA.

Decizia vine după ce instanța din Ploiești a anulat mandatul de arestare preventivă pentru Ghiță. „În condițiile în care instanța de judecată a anulat mandatul de arestare, a dispărut și temeiul juridic pentru cererea de extrădare”, a precizat, pentru MEDIAFAX, ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Curtea de Apel Ploiești a admis, la începutul lunii martie, contestația depusă de fostul deputat Sebastian Ghiță și a dispus revocarea arestării preventive în lipsă în dosarul privind contractele de prestare de servicii IT. Decizia Curții de Apel Ploiești este definitivă.

Acesta a fost ultimul dosar în care era dispusă arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiță. În prezent, Ghiță se află în Serbia, unde a primit azil politic.

Decizia de arestare preventivă în lipsă fusese luată în 15 martie 2017 de Tribunalului Prahova și devenise definitivă prin încheierea din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Ploiești.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Justiție

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Anomalie pe sistematizare la intersecția strazilor Mircea cel Bătrân cu Armași

În urma mai multor sesizări, pe parte de sistematizare, din partea cetățenilor din zona Mi…