Acasa Justiție Procurorul şef adjunct al DNA: „Un grup de lucru va analiza soluţiile de achitare, iar cine a greşit în mod grav, va răspunde!”

Procurorul şef adjunct al DNA: „Un grup de lucru va analiza soluţiile de achitare, iar cine a greşit în mod grav, va răspunde!”

8 min read
0
0
19

Procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Nistor Călin a declarat, vineri, la B1 TV, că la nivelul Direcţiei a fost constituit un grup de lucru care va analiza toate soluţiile de achitare, urmând ca, dacă e cazul, cine a greşit „în mod grav” să răspundă.
„Am constituit la nivelul Direcţiei un grup de lucru care va analiza toate aceste achitări. Va identifica cauzele care au condus la aceste achitări, iar cine a greşit în mod grav va răspunde”, a afirmat Nistor Călin. El a menţionat că acest grup a fost constituit, de aproximativ 30 de zile, din mai mulţi procurori din cadrul Direcţiei, de la toate secţiile.
„Vina o vom aprecia la final de an, în care vom stabili care achitări sunt imputabile şi care procuror este responsabil de … Dar vedem care va fi procentul de achitări imputabile procurorului. Să le analizăm, să identificăm cauzele care, oricum, trebuie prelucrate cu tot colectivul de procurori, pentru a se preveni situaţii de natura achitărilor”, a declarat Călin.
Procurorul şef adjunct a menţionat şi că achitările există în orice sistem judiciar. „Un sistem judiciar nu poate funcţiona în mod sănătos fără existenţa şi unor soluţii de achitare”, a spus acesta.
Nistor Călin a opinat că, pentru un procuror, „cel mai mare rebut profesional” este o achitare. „De aceea, atunci când trimiţi o persoană în judecată trebuie să te asiguri că ai toate probele care să justifice legalitatea şi temeinicia trimiterii acelei persoane în judecată”, a afirmat acesta.
El a mai spus şi că achitările în cauze penale pot fi clasificate ca achitări imputabile pentru procuror, „care sunt cele mai grave”, şi achitări neimputabile. „Acestea pot surveni din diverse cauze. Fie apare o lege de dezincriminare, fie apare o decizie a Curţii Constituţionale prin care se reinterpretează un …, se schimbă probatoriul pe instanţă”, a explicat procurorul şef adjunct al DNA.

Nistor Călin a mai spus că, în prezent, colaborarea cu SRI şi cu alte structuri se realizează doar la nivelul de informaţii.
„Ordonanţa de urgenţă 43 spune că serviciile de informaţii, atunci când constată săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, au obligaţia să sesizeze de îndată procurorul, să trimită o informare. La cererea procurorului, serviciul de informaţii respectiv este obligat să pună la dispoziţie informaţia în stare brută, însoţită şi de materialele aferente. La acest moment, colaborarea cu SRI şi nu numai, cu Direcţia de informaţii şi protecţie internă şi alte structuri, se realizează doar la nivelul de informaţii. Primim acele informaţii şi atât”, a afirmat Nistor Călin, la B1 TV.
În altă ordine de idei, el a mai spus că, de 29 de ani, singura instituţie care a avut „acel Centru naţional de interceptări al comunicaţiilor” a fost SRI.
„Nicio structură din cadrul statului roman, că e vorba de DNA, că e vorba de Ministerul de interne (…), SIE sau altă structură care lucrează cu sau lucra cu autorizaţie de interceptare, mandate de supraveghere nu avea propria infrastructură pentru a pune în aplicare autorizaţiile. Toate autorizaţiile de interceptare ajungeau la SRI. Noi, chiar dacă am avut în cadrul DNA şi avem în continuare Serviciul tehnic, vrea să vă spun că, până la Ordonanţa 6 din 2016, noi trimiteam toate autorizaţiile la SRI, iar semnalul era descărcat în sistemul DNA şi aveam acces la traficul convorbirilor telefonice interceptate”, a spus Nistor Călin.
În prezent, DNA nu mai lucrează efectiv cu SRI, dar are acces în mod direct la respectivul Centru al SRI, iar datele sunt introduse de către DNA, a susţinut Călin.
El a menţionat că datele introduse sunt criptate, iar marcarea ţintelor o fac ofiţerii din cadrul Serviciului tehnic al DNA, unde lucrează 36 de ofiţeri.
Procurorul a mai spus că el a lucrat cu SRI şi că niciodată un ofiţer din cadrul SRI nu a îndrăznit să se amestece în ancheta sa. „Ei şi-au făcut treaba, care ţinea de filaj, mandate de supraveghere, mandate de interceptare şi atât”, a spus Călin.
Procurorul şef adjunct al DNA a mai susţinut şi că, din câte ştie, „în istoria DNA-ului o singură dată a fost instalată tehnică de supraveghere într-un spaţiu privat, într-o casă, dar în niciun caz în dormitor”.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Justiție

Lasă un răspuns

Check Also

Familie atacată în gospodărie de un urs

O femeie în vârstă de 52 de ani şi soţul acesteia, de 58 de ani, din satul Plăieţu, comuna…