Acasa Justiție Secţia de investigare a magistraţilor se va pronunța în cazul lui Kovesi în 27 martie, ziua în care are loc o nouă rundă de negocieri privind procurorul-şef european

Secţia de investigare a magistraţilor se va pronunța în cazul lui Kovesi în 27 martie, ziua în care are loc o nouă rundă de negocieri privind procurorul-şef european

16 min read
0
0
18

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM ar urma să se pronunţe cu privire la două acţiuni disciplinare în cazul Laurei Codruţa Kovesi, într-una fiind vizat şi Marius Iacob, în 27 martie, în aceeaşi zi în care are loc o nouă rundă de negocieri PE – Consiliul UE pentru postul de procuror-şef european, la care candidează fosta şefă DNA.

Pronunţarea fusese anunţată iniţial pentru 20 martie, apoi CSM a luat în calcul data de 26 martie, însă, conform programului anunţat oficial, o decizie este aşteptată în 27 martie, de la ora 10:00.

O cercetare disciplinară, care îl vizează şi pe procurorul Marius Iacob, a fost declanşată în urma înregistrărilor dintr-o şedinţă a DNA apărute în spaţiul public. În acest caz, pronunţarea a fost deja amânată de cinci ori, dar între timp Marius Iacob a demisionat din funcţia de adjunct al şefului DNA. O altă acţiune a fost deschisă de Inspecţia Judiciară în septembrie, Kovesi fiind acuzată că a inserat într-un comunicat date confidenţiale dintr-o anchetă derulată de către procurorii din subordine.

Inspecţia Judiciară a început, în 12 ianuarie 2018, o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi, care este acuzată de trei abateri disciplinare. O acţiune similară a fost declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA la vremea respectivă, pentru „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând  în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65  alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală”.

Lui Kovesi i se impută, între altele, manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În opinia, IJ, ea se face vinovată de săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de:

–  art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18.06.2017.

Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate.
De asemenea, procurorul şef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.

–  art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii”  constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat.

– art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând  în  aceea că a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei  Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la  atribuţiile procurorului şef al Direcţiei  Naţionale Anticorupţie şi prevede că acesta: „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.

Inspecţia Judiciară a anunţat, în 14 septembrie 2018, că a demarat acţiunea disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, care, în calitate de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a inserat într-un comunicat date confidenţiale dintr-o anchetă derulată de către procurorii din subordine. Ea este acuzată de ”nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei”.

Comunicatul invocat de Inspecţia Judiciară, emis în 12 februarie 2018, se referea la înregistrările audio difuzate de Vlad Cosma şi conţinea discuţii între persoane din anturajul lui Mircea Cosma şi un ofiţer de poliţie şi un procuror de la DNA Ploieşti pe tema apariţiei la televiziune a unor discuţiii din timpul anchetelor.

Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, la data faptei procuror-şef al DNA, pentru ”nerespectarea (…) confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei”.

”Inspectorii judiciari au reţinut că procurorul a inserat în comunicatul de presă nr. 126/VIII/3/2018 pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, despre care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei şi care constituiau probe într-un dosar înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, anunţa IJ.

Până acum, Secţia pentru procurori a CSM a respins două acţiuni disciplinare împotriva lui Kovesi

Într-unul dintre cazuri, i se imputa că a refuzat de mai multe ori să se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, IJ spunând că, prin neprezentarea la comisie şi prin necomunicarea informaţiilor solicitate, Kovesi a afectat onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat. În 25 iulie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară.

O altă acţiune disciplinară faţă de Kovesi a fost declanşată în aprilie 2018, inspectorii judiciari spunând că Laura Codruţa Kovesi a săvârşit o serie de abateri disciplinare referitoare la controalele tematice, după ce şi-ar fi desemnat consilierul judecător  Dana Tiţian să facă verificări la două servicii teritoriale. În 13 iunie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară în acest caz. Hotărârea CSM a fost contestată în instanţă de către Inspecţia Judiciară, iar luni Kovesi s-a prezentat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acest dosar, afirmând că va aştepta decizia instanţei. În acest caz, pronunţarea a fost amânată pentru 25 martie.

După ce o primă rundă de negoceri PE – Consiliul UE pentru procurorul-şef european s-a încheiat fără niciun rezultat, noi runde de discuţii sunt programate în 27 martie, dar şi în 4 şi 10 aprilie. Negocierile între PE şi Consiliul UE se impun pentru că Parlamentul European a optat pentru Laura Codruţa Kovesi pentru postul de procuror-şef european, în timp ce votul indicativ din Consiliul UE a fost favorabil candidatului francez, Jean – Francois Bohnert (şeful Parchetului din oraşul Reims), Kovesi fiind pe locul al doilea.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Justiție

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Percheziţii în Bucureşti şi Prahova, în urma cărora au fost reţinuţi cinci cetăţeni bulgari, acuzaţi de înşelăciune

Procurorii DIICOT şi poliţiştii de investigaţii criminale au efectuat, vineri, mai multe p…