Acasa Cultură Serbările Toamnei la Câmpina, două festivaluri într-unul singur

Serbările Toamnei la Câmpina, două festivaluri într-unul singur

16 min read
0
0
24
Nici la centenarul Marii Uniri, cea mai mare serbare populară a orașului nostru nu a plăcut tuturor, dar acest lucru era și greu de realizat. Este cam ca în cazul unei nunți, unde rar este dat să fie toți mesenii mulțumiți. Anul acesta, Festivalul Toamnei s-a desfășurat sub imperiul aniversării celor 100 de ani scurși de la unirea tuturor românilor trăitori de-o parte și de alta a Carpaților într-un stat unitar, indivizibil, modern și suveran. Asta a fost tematica evenimentului: sărbătorirea Marii Uniri de la 1918. Iar după un secol de Românie europeană (când mai dodoleață, mai democratică și mai înfloritoare, când mai mică, mai supusă unor dictaturi și mai urgisită), românii sunt azi destul de departe de spiritul Marii Uniri. Fiindcă din cauza actualei coaliții de guvernare, românii sunt tot mai puțin uniți (PSD a ridicat politica internă de învrăjbire la cote inimaginabile), iar statul român nu este prea suveran (actuala majoritate parlamentară a continuat politica externă de căciulire pe lângă marile puteri mondiale).
La ceremonia de deschidere a festivalului, toți vorbitorii care s-au perindat pe la microfonul  așezat în fața mulțimii de oficialități (locale și naționale), au amintit despre România Mare și despre centenarul acesteia, despre dezbinarea românilor care sapă la temelia statului, dar niciunul nu a purtat însemnele Marii Uniri. Niciunul dintre românii trători ai României cuprinse între granițele actuale. Ne-a dat o lecție despre ce înseamnă românism și patriotism, Gheorghe Răileanu, un român adevărat, primarul orașului Cimișlia, capitală a unui raion din Republica Moldova, unul dintre orașele înfrățite cu Câmpina. Primarul Gheorghe Răileanu avea prinsă la reverul hainei o insignă cu însemnele Centenarului Marii Uniri, lucru remarcat chiar de primarul Câmpinei, pe scena de festivități. Se pare că Horia Tiseanu avea și el o insignă cu România 100, dar aceasta nu se putea vedea de sub eșarfa tricoloră pe care este obligat să o poarte la evenimente festive. Ceilalți invitați (un ministru, un parlamentar, un vicepreședinte de Consiliu Județean, câțiva primari ai unor localități prahovene, mai mulți reprezentanți ai Consiliului Local și diverse alte oficialități) au simțit că nu trebuie să poarte cu ei decât prin vorbe actul care a făcut posibilă România întregită.
Ediția din acest an a Festivalului Toamnei, cu tot aerul său de bâlci balcanic (atmosferă care s-a regăsit și în precedentele ediții), a avut și părțile ei bune: multe numere artistice de calitate, evoluții excelente atât ale amatorilor, cât și ale profesioniștilor care au urcat pe scenă, o audiență remarcabilă și o vreme prielnică, cu puține ploi, ceea ce a încurajat o participare destul de numeroasă a câmpinenilor dornici de socializare și distracții.
Noutățile ediției 2018
Ediția din acest an, cea de-a XI-a ediție a Festivalului „Serbările Toamnei”, a avut și unele noutăți care au privit structura organizatorică a evenimentului. Astfel, festivalul nu a mai avut loc la intersecția Bulevardului Carol I cu Bulevardul Culturii, lângă fosta Casa Cărții, ci la intersecția principalei artere rutiere a orașului cu strada 1 Decembrie 1918, adică lângă rușinea urbanisticii câmpinene: turnul-schelet. Scena a fost amplasată între cabinetul notarului Andreea Mușat și café-barul de vizavi. Vecinătatea Parcului Trandafirilor a fost benefică, întrucât în acest loc au fost amplasate mai multe tonete care ofereau  te miri ce produse. Terasele-berării și tarabele comercianților au fost amplasate între strada Mărășești și strada Sergent Major Erou Grigore Nicolae (în fața Spitalului Municipal și a Policlinicii acestuia), acest tronson al Bulevardului Carol I fiind închis traficului rutier împreună, desigur, cu străzile învecinate.
Pe de altă parte, ediția din 2018 a avut un format ce s-ar putea numi „2 în 1”, deoarece, până la urmă, au fost două festivaluri într-unul singur. Prima zi a „Serbărilor Toamnei”, sâmbătă, 15 septembrie, a fost dedicată folclorului, în această zi a festivalului desfășurîndu-se, practic, „Hora prahoveană”, o manifestare tradițională și distinctă până în acest an, organizată neîntrerupt la Câmpina în ultimii 23 de ani și ajunsă deci, în 2018, la ediția a 24-a. Acest lucru i-a încurcat probabil pe organizatori, de vreme ce pe marele banner din spatele scenei de spectacole era menționată a 24-a ediție a Serbărilor Toamnei. De fapt, acest număr marca numai ediția festivalului de folclor „Hora Prahoveană”. Așa se întâmplă când amesteci o manifestare artistică mai veche cu una mai nouă.
Primarul Horia Tiseanu s-a opus multă vreme comasării celor două evenimente, dar până la urmă a fost convins de consilierii municipali că acest format al festivalului este cel mai potrivit. O altă noutate, comparînd cu ultimele două ediții, a reprezentat-o revenirea la focurile de artificii din finalul Festivalului. În ultimii ani, respectând legislația în vigoare (adoptată după tragedia de la Colectiv), Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Prahova nu a mai permis Primăriei Câmpina să lanseze artificii din centrul localității, considerându-se că acestea reprezintă un pericol pentru locuințele din blocurile aflate prea aproape de locul de lansare. După mai multe propuneri, s-a ales zona din vecinătatea Parcului Trandafirilor, mai ales că această variantă venea și cu o soluție pentru lansarea artificiilor. S-au făcut mai multe probe care au evidențiat faptul că artificiile lansate din parcarea fostului Complex Fibec se pot vedea foarte bine din fața scenei de spectacole (soluția s-a dovedit a fi, până la urmă, nu foarte inspirată), dacă scena cu pricina este amplasată în intersecția de lângă blocul înclinat. Costurile totale ale festivalului au fost de aproape 140.000 de lei.
Prima zi
Inaugurarea Festivalului s-a realizat cu tradiționala paradă, desfășurată acum pe un traseu nou, având în vedere schimbarea locului de desfășurare a evenimentului. La deschiderea oficială a manifestării, a avut  loc o paradă a costumelor populare  la care au participat ansamblurile folclorice ce urmau să evolueze în cadrul „Horei prahovene”. Imediat după fanfară, fluturând steagul Republicii Moldova, s-au aflat membrii Ansamblului „Nufărul” din Cahul, oraș din Basarabia cu care Câmpina se va înfrăți până la finele anului. Acest demers va fi și ca un simbol al Marii Uniri de la 1918. Apoi, marile provincii istorice au fost reprezentate de ansamblurile folclorice din mai multe localități prahovene, participante la „Hora prahoveană”.
În primul rând al oficialitățile prezente, i-am putut remarca pe Teodor Meleșcanu (ministrul de externe), pe parlamentarul Rodica Paraschiv (membru al Camerei Deputaților), Ludmila Sfârloagă –  vicepreședinte al Consiliului Județean, primarul orașului Cimișlia (Basarabia) – Gheorghe Răileanu, primarul din Urlați – Marian Machițescu, Cornel Nanu – primarul din Cornu, Gheorghe Stoica – edilul din Bănești, administratorul public Remus Bădulescu, precum și mulți consilierii locali. După alocuțiunile oficialităților invitate să ia cuvântul (cel mai frumos a vorbit Gheorghe Răileanu), a urmat premierea elevilor olimpici și a celor mai buni sportivi. Prima parte a spectacolului a început pe la orele prânzului, pe scenă urcând soliști și ansambluri din Prahova. Începând cu ora 19.00, au evoluat Ansamblul Folcloric al Casei Tineretului, Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” al Casei de Cultură, Ansamblul Folcloric „La izvor” din Cimișlia (Republica Moldova) și solista de muzică populară Adriana Deaș. Apoi au cântat cuplul Doinița și Ionuț Dolănescu și Maria Dragomiroiu.
A doua zi
Duminică, 16 septembrie, de la ora 19.00, pe scenă au urcat Cabron, Pacha Man, Adda și Voltaj. Pe mulți i-au impresionat în special Adda și băieții de la trupa Voltaj, în frunte cu solistul Călin Goia, toți niște profesioniști adevărați. Festivalul s-a încheia cu un foc de artificii (artificiile au fost lansate din parcarea complexului comercial Fibec).

Înainte de lansarea artificiilor, primarul Horia Tiseanu a urcat pe scenă alături de primarul orașului macedonean Kumanovo (și el înfrățit cu Câmpina), edilul macedonean neputând participa din motive obiective la inaugurarea Festivalului. Acesta din urmă a transmis câmpinenilor un mesaj de prietenie din partea locuitorilor orașului pe care îl păstorește. Deși s-au făcut mai multe probe, artificiile lansate din parcarea Fibec nu s-au văzut decât foarte puțin din fața scenei de spectacole, acolo unde au fost duminică seara câteva mii de câmpineni.

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Cultură

Lasă un răspuns

Check Also

Până la finalul anului, companiile pot sprijini educaţia copiilor din medii vulnerabile

Până la 31 decembrie, companiile din România pot susţine direct transformarea educaţiei di…