Acasa Justiție Un om de afaceri, acționar la două firme din Ploiești, a recunoscut că a dat șpăgi de milioane de euro oficialilor români

Un om de afaceri, acționar la două firme din Ploiești, a recunoscut că a dat șpăgi de milioane de euro oficialilor români

24 min read
0
0
715

De ce nu avem căi ferate pe care trenurile să poată circula „ca-n Vest”? Răspunsul poate fi dat de povestea de mai jos. Directorul unei companii austriece a recunoscut că firma pe care o reprezenta a dat șpagă 20.000.000 de euro unor foști miniștri și parlamentari pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.

Austriacul Josef Hornegger, cercetat pentru complicitate la dare de mită și complicitate la cumpărare de influență, a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a vinovăției.

În acordul de recunoaștere a vinovăției se arată că între 2005 și 2014 oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit aproximativ 20 de milioane de euro pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.

În perioada 2009 – 2013, Josef Hornegger, directorul reprezentanței din România a companiei austriece, a contribuit la negocierea și plata unui comision de 10% către oficialii romani implicați.

În prezența avocatului, Hornegger a declarat că recunoaște comiterea faptelor și este de acord cu pedeapsa de trei ani cu suspendare propusă de procurori.

„Inculpatul Hornegger Josef a contribuit la remiterea cu titlu de mită a mai multor sume de bani unor oficiali din cadrul Ministerelor de Finanțe și Transporturi.”, se arată într-un comunicat al DNA.

Constantin Dascălu, pe atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a primit 1.114.000 de euro. Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu (foto) a primit 2.182.000 de euro. Banii au fost dați în legătură cu tronsoanele de cale ferată București-Câmpina și București-Constanța.

Reabilitarea tronsonului de cale ferată București-Constanța era evaluată la aproape jumătate de miliard de euro, dar la finalul lucrărilor suma s-a dublat. Trenurile ar fi trebuit să circule cu viteze cuprinse între 160 și 200 km/h, constructorul fiind asocierea Swietelsky – Wiebe – Takenaka.

În 2009, constructorul a sistat lucrările motivând că nu și-a primit banii de la CFR. Până în decembrie 2008, se făcuseră lucrări în valoare de aproximativ 210.000.000 de euro. Josef Hornegger a mai recunoscut că pentru a da șpagă a obținut de la compania pe care o reprezenta, prin intermediul unei firme off shore, suma de 1.100.000 euro.

„Prin prezentul acord s-a solicitat instanței de judecată confiscarea sumei sus menționate, iar în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil ce aparține inculpatului.

De asemenea, aceeași măsură a fost dispusă și asupra a 45 de părți sociale pe care inculpatul le deține în cadrul a două firme”, mai precizează comunicatul DNA.

Austriacul este asociat la două firme din Ploiești înregistrate la aceeași adresă: Consagrar-Group SRL din Ploiești, firmă care are ca obiect de activitate cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor, și Undercover Sun SRL care se ocupă de întreţinere corporală. Hornegger a fost administrator al Swietelsky Baugesellschaft M.B.H. Linz Sucursala București. În prezent, această firmă are trei administratori: un austriac, un neamț și un român cu cetățenie germană: Victor Adrian Bieltz. Bieltz este administrator și la Swietelsky Constructii Feroviare SRL deținută tot de firma austriacă. El a fost asociat și cu fiica lui Gavrilă Mănăilă, fost director regional, în cadrul CFR SA Regionala CF Bucureşti.

În acest dosarul în care Hornegger a recunoscut că a dat șpagă mai este cercetat și fostul deputat Cristian Boureanu, (foto) finul lui Vlădescu. Acesta a fost nașul de cununie a lui Boureanu pentru ca mai apoi să fugă-n lume cu fina și să se căsătorească cu ea. DNA a stabilit în mai 2018 pentru fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu o cauțiune de 1.000.000 euro. Imediat, acesta s-a dus la bancă și a depus banii într-un cont special.

Lingouri de aur în greutate totală de trei kilograme și mai multe imobile ale lui Vlădescu sunt gaj în acest dosar. În cazul lui Mircea Ionuț Costea (foto), cumnatul fostului candidat la președinția României, Mircea Geoană, DNA a stabilit o cauțiune de 1.500.000 euro. Și el s-a grăbit să depună 300.000 euro în contul special indicat de DNA. Mai multe imobile în valoare de 1.413.000 euro sunt puse gaj până la finalizarea anchetei și procesului. Cercetat în acest dosar, Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, director adjunct în cadrul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, președinte al Raiffeisen Banca pentru Locuințe, președinte al Eximbank.

Constantin Dascălu, fostul secretar din Ministerul Transporturilor, a depus 500.000 de euro în cont așa cum i s-a impus de către procurori, iar lui Boureanu i s-a pus gaj pe imobile evaluate la puțin peste 200.000 euro. Infracțiunile de corupție au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea TVA restante pentru lucrări de reabilitare efectuate la București – Câmpina. Pentru ca șpaga să ajungă unde trebuia banii au plecat de la firma străină printr-un circuit în care a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de firme și contracte fictive. Conform DNA, Ionuț Costea a primit aproximativ 4,5 milioane de euro în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate.

Mai mult, el a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008 – 2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme. În 2009 reprezentanții „Swietelsky” au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate.

Noua înțelegere a venit ca urmare a schimbărilor politice și a crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor. Între decembrie 2009 și septembrie 2010, Vlădescu, Boureanu și Dascălu au acceptat să primească câte 2.000.000 de euro, susțin procurorii DNA. A fost creat un nou circuit fictiv în care au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția prin care au tranzitat banii. Dascălu a primit 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.

Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro, din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate de către acesta. Procurorii DNA desfășoară în continuare acte de urmărire penală față de inculpații Vlădescu, Costea, Dascălu, Boureanu și Mihaela Mititelu. Anchetatorii susțin că Mihaela Mititelu era în perioada comiterii acestor fapte o apropiată a conducerii CFR. Pentru ea, procurorii DNA au stabilit în mai 2018 o cauțiune de 1.000.000 de euro, Mititelu fiind acuzată de trafic de influență și complicitate la luare de mită. I s-a pus gaj pe bunuri în valoare de 903.500 euro și a depus la o bancă 95.000 de euro drept cauțiune. „Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.”, se arată într-un comunicat al DNA.

COMUNICAT

În completarea comunicatelor nr. 304/VIII/3 din 18 aprilie 2018, 356/VIII/3 din 27 aprilie 2018, 364/VIII/3 din 2 mai 2018, 410/VIII/3 din 9 mai 2018, 450/VIII/3 din 29 mai 2018 și 750/VIII/3 din 12 octombrie 2018, privind cauza referitoare la comiterea unor infracțiuni de corupție de către persoane cu funcții publice în contextul reabilitării unor tronsoane de cale ferată, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului
HORNEGGER JOSEF, la data faptelor reprezentant al unei companii austriece, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor:
– complicitate la dare de mită (2 fapte),
– complicitate la cumpărare de influență.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie austriacă, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la Compania Națională de Căi Ferate “CFR“ – S.A. – C.N.C.F.R.).
Concret, în perioada 2009-2013, inculpatul Hornegger Josef, directorul reprezentanței din România a companiei austriece, a contribuit la negocierea și plata unui comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la compania feroviară, către oficialii romani implicați în deblocarea plăților sau care le puteau influența.
Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Hornegger Josef a contribuit la remiterea, cu titlu de mită, a mai multor sume de bani unor oficiali din cadrul Ministerelor de Finanțe și Transporturi, după cum urmează:
– suma totală de 1.114.000 euro a fost dată inculpatului Dascălu Constantin, pentru ca acesta să își îndeplinească atribuțiile de serviciu de secretar de stat în Ministerul Transporturilor în așa fel încât să asigure, pe de o parte, finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și, pe de altă parte, finanțarea necesară plății TVA restante de la lucrările efectuate la tronsonul București –Câmpina.
– suma totală de 65.000 euro a fost remisă fostului ministru de Finanțe, Vlădescu Sebastian, în același scop
– suma totală de 2.117.000 euro a ajuns tot la inculpatul Vlădescu Sebastian, care ar fi urmat să își exercite influența pe care a pretins că o avea asupra ministrului transporturilor pentru a-l determina să asigure finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța.
În schimbul contribuției sale la săvârșirea faptelor de corupție, inculpatul a obținut, de la compania pe care o reprezenta, suma de 1.100.000 euro, prin intermediul unei firme off shore.
Prin prezentul acord, s-a solicitat instanței de judecată confiscarea sumei sus menționate, iar în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil ce aparține inculpatului Hornegger Josef. De asemenea, aceeași măsură a fost dispusă și asupra a 45 de părți sociale pe care inculpatul le deține în cadrul a două firme.
În prezența apărătorului ales, inculpatul Hornegger Josef a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:
– 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,
Dosarul de urmărire penală privind pe inculpatul Hornegger Josef, împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul București.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
În continuare se desfășoară acte de urmărire penală față de inculpații VLĂDESCU SEBASTIAN (care, la data unora dintre fapte, a deținut funcția de ministru al Finanțelor Publice), COSTEA MIRCEA-IONUȚ, fost angajat al Ministerului Finanțelor, MITITELU MIHAELA, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., DASCĂLU CONSTANTIN, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU, la data faptelor deputat în Parlamentul României pentru faptele descrise în comunicatele mediatizate anterior.
Amintim că față de acești din urmă inculpați a fost dispusă măsura controlului judiciar și cauțiuni, precum și sechestre în vederea confiscării produsului infracțiunilor de corupție, măsurile fiind prelungite succesiv.

Sursa: romaniadeazi.info

Load More Related Articles
Load More By Redactia
Load More In Justiție

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

700 de posturi scoase la concurs, din sursă externă, în vederea încadrării ca poliţist de penitenciare

Vă informăm că 41 de unităţi subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor scot l…